Bratara Kabbalah cu Steaua Vietii – UNISEX


Mone Camino

Bratara Kabbalah cu Steaua Vietii – UNISEX – antideochi, protectie, calauzire, dragoste, unirea lui 2 si 3, a principiului feminin si masculin, totalitate, solidaritate, perfecţiune, ascensiune spirituala, puternic rol protectiv, deschide conexiunea cu Universul, armonizeaza energiile celor cinci elemente si inlatura energiile negative.

Materiale: Amuleta Steaua Vietii, margelute rosii, snur rosu cu insertie de guta, accesorii metalice (crimpuri)

Pret: 25 lei

Pentru comenzi accesati datele de contact.

STEAUA
Ocupă un loc important în simbolistica astrală a tuturor popoarelor. Stelele sunt ochii cerului, fiii lunii si ai soarelui, în mod tainic legaţi de soarta oamenilor. Ca lumini ale cerului, stelele simbolizează spiritul si sunt considerate în popor drept călăuze ale oamenilor si simboluri ale destinului individual. Se crede că fiecare om are o stea a lui; nasterea este legată de apariţia unei noi stele; căderea unei stele înseamnă moartea unui om: ,,Că la nunta mea / Acăzut o stea” (Mioriţa). În V.T. fiecare stea găzduieste un înger. În alte tradiţii mito-poetice, stelele sunt sufletele morţilor sau ferestrele cerului prin care pătrund în spaţiile siderale ale nemuririi sufletele celor alesi. Diferite stele (planete) au semnificaţii mito-poetice proprii (Steaua dimineţii, Luceafărul de seară etc). Steaua din vârful bisericilor, de pe tavanul lor înseamnă vegherea cerului asupra comunităţii bisericesti. Luceafărul de seară este simbolul V.T. care apune, în faţa Luceafărului de dimineaţă, simbolizând noua învăţătură a lui IsusHristos. Stella Măris (Steaua Mării) este luceafărul ce se ridică din apele mării; e simbolul Sfintei Fecioare care îi ajută pe cei ce plutesc pe apele vieţii. Arhetipul stelei ceresti a servit drept model pentru derivarea unor simboluri geometrice în formă de stea, încărcate cu multiple semnificaţii. Mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: Steaua lui David (Pecetea lui Solomon) — două triunghiuri inversate simbolizând unirea cerului si a pământului, a spiritului si materiei, a principiilor active si pasive etc; steaua cu cinci colţuri (la pitagoreici, la masoni, la comunisti) — semnificând unirea lui 2 si 3, a principiului feminin si masculin, totalitatea, solidaritatea, perfecţiunea etc; steaua cu 7 colţuri, considerată drept sinteză siarmonie a lumii, căci reuneste 7 culori ale curcubeului, 7 planete etc. (Sursa: scribd,com – CUVINTE SIMBOL)

Steaua cu cinci colturi, numita „haykal”, adica „templu”, este simbolul oficial al religiei Baha’I, dupa cum mentioneaza invatatorii acesteia. Steaua cu cinci colturi a fost folosita ca insemn, in cele mai importante scrisori, atat de catre Bab, cat si de catre Bahaulah. Steaua cu cinci colturi simbolizeaza corpul uman si pe trimisii lui Dumnezeu.

Steaua cu noua colturi este al doilea mare simbol al bahailor. Potrivit sistemului de calcul numeric Abjad, cuvantul Baha are un coeficient numeric de 9, motiv pentru care aceasta cifra este des intalnita in scrierile, arhitectura si credinta acestora. Cea mai cunoscuta personificare a cifrei noua este steaua cu noua colturi.

Steaua lui David sau Scutul lui David este unul dintre cele mai cunoscute si intalnite simboluri religioase iudaice. Numele acestui semn vine de la Regele David, autorul cartii Psaltirea, din Vechiul Testament. Se crede ca folosirea acestui semn a inceput inca din Evul Mediu. Din punct de vedere geometric, acest semn este un fel de hexagrama. Odata cu infiintarea statului Israel, in anul 1948, Steaua lui David a fost pusa pe steagul national. De asemenea, simbolul a fost asociat si cu Miscarea Sionista. (Sursa: crestinortodox.ro)

Pentagrama, unul din insemnele preferate de magicieni, ocultisti sau mistici, este simbolul stelei in cinci colturi, indreptata cu varful in sus si trasata printr-o linie neintrerupta. Ei i s-au atribuit  adanci semnificatii si denumiri precum: Steaua Vietii, Pentalpha, Radacina Druidului, Piciorul Vrajitoarelor, Crucea Vrajitoarelor, Steaua Vrajitoarelor, Nodul fara de Sfarsit, iar pentru unii poarta denumirea si de Steaua lui Satana si Crucea Goblinului, atunci cand este desenata sau purtata cu varful in jos.

In general, pentagrama reprezinta in mai multe culturi cele patru elemente – pamant, foc, apa, aer – la care se adauga cel de-al cinci-lea, sufletul. Alaturarea acestor cinci elemente da nastere luminii si ordinii in Univers.

Geometria pentagramei, semnificatiile numarului cinci si aspectele sale metafizice au fost examinate de catre adeptii lui Pitagora (586-506 i.Hr.), care au considerat-o o forma a perfectiunii. Era vazuta ca uniunea sacra dintre masculin si feminin, dintre barbat si femeie, deoarece este suma primului numar par si a primului numar impar (in afara de 1, fireste), iar pe de alta parte este mijlocul primelor noua numere, din care sunt alcatuite toate celelalte.  Asa cum afirmau ei, este un semn al unirii, un numar nuptial. De asemenea, este si un numar al centrului, al armoniei si al echilibrului, unirea principiului ceresc (3) cu cel pamantesc (2). Numarul cinci simbolizeaza manifestarea omului aflat la capatul evolutiei sale biologice si spirituale.

pentagrama2Sfanta Hildegarde din Bingen (1098 – 1179) a dezvoltat o intreaga teorie a cifrei cinci ca simbol al omului. Omul se imparte, pe lungime, din varful capului si pana la picioare, in cinci parti egale si pe latime, avand bratele intinse, de la o extremitate a unei maini la cealalta, tot in cinci parti egale. Tinand seama de aceste cinci masuri egale pe lungime si de cele cinci masuri egale pe latime, omul poate fi inscris intr-un patrat perfect. Astfel, cinci patrate pe lungime si cinci patrate pe latime formeaza o cruce intr-un patrat, pieptul fiind locul de intersectie al bratelor crucii.  Totodata, faptul ca omul este inscriptibil intr-o pentagrama al carei centru este sexul uman, cifra cinci a devenit si simbolul omului. Daca omul se afla cu mainile si picioarele intinse, iar centrul sau este sexul, atunci partea sa superioara este egala cu cea inferioara. Astfel, in jurul sau poate fi trasata o circumferinta ale carei raze sunt cele doua jumatati ale trupului.

Mai tarziu, Cornelius Agrippa (1486 – 1535), in afara proportiilor geometrice si matematice clar exprimate, adauga cele sapte planete care guverneaza partile corpului: pe cercul exterior, Marte este guvernatorul capului, Venus este cel al mainii drepte, Mercur guverneaza piciorul drept, Saturn piciorul stang iar Jupiter mana stanga. In interior, Soarele stapaneste pieptul (exact locul desemnat ulterior drept plexul solar), iar Luna, stapana procreatiei, organele genitale.

Desenul lui Agrippa a intrat in circulatie larga in cercurile celor pasionati de mistica si esoterism, de la magicieni si rosacrucieni, pana la ocultistii ultimului secol precum Papus si Eliphas Levi. Pentagrama este emblema microcosmosului si a androginului, iar designul geometric si structura nodului infinit au fost apreciate si integrate simbolic in unghiul de 72 de grade al compasului – emblema virtutilor si obligatiilor masoneriei libere.

pentagrama3Eliphas Levi a folosit pentagrama inversata cu un cap de tap si a pus-o langa cea a omului microcosmic. Aceasta ilustratie a condus la conceptul orientarii pentagramei ca fiind “rea” sau “buna”.

Conceptul “omul intr-o lume microcosmica ca o paralela la macrocosmos” a devenit parte din metoda traditionala de predare a ocultismului din Vest, asa cum a fost parte din filozofia orientala de ceva timp. “Cum e deasupra, asa e dedesupt”.

La inceputul anilor 40 Gerald Gardner a adoptat pentagrama inversata ca un sigiliu pentru a II-a inaugurare a noii miscari, ritualuri neo pagane, mai bine cunoscute sub numele de Wicca. Pentagrama indreptata in sus a fost destinata pentru a III-a ceremonie de inaugurare. Mai mult, Pentagrama a fost gravata pe pentaclul altarului, colturile simbolizand cele trei aspecte ale Zeitei iar celelalte simbolizand cele doua aspecte ale unui Zeu intr-o forma speciala a Pentaclului lui Gardner. Gardner a scris cateva carti care au incurajat miscarea Wicca, iar la sfarsitul anilor ‘60 oamenii au inceput sa poarte pentagrama ca amuleta.

pentagrama5Pentagrama indreptata cu varful in sus simbolizeaza acel om care este concentrat asupra mintii si asupra ascensiunii spirituale. Deschisa (adica atunci cand nu este incercuita) inseamna ca persoana care o poarta este deschisa oricui, gata sa dea si sa primeasca, dar in acelasi timp deschisa si conflictelor sau altor activitati negative. Atunci cand este inscrisa intr-un cerc, ea protejeaza, inchide si securizeaza. Cercul, atingand cele cinci elemente si uninundu-le la nesfarsit, arata conexiunea infinita pe care ele o creaza, aducandu-ne armonia. Coltul care este indreptat in jos, spre pamant, inseamna ca individul respectiv se gandeste aici si acum, la planul material si nu la cel spiritual.

Pentagrama are puternic rol protectiv, deschide conexiunea cu Universul, armonizeaza energiile celor cinci elemente si inlatura energiile negative, de aceea este bine sa fie purtata, desenata pe hartie sau in gand, amplasata in casa, la birou sau in masina… sau proiectata mental ori de cate ori avem nevoie! (Sursa: Barbara Bacauanu – astrotext.ro)

Bratara Kabbalah cu Amuleta Inima (unisex)


Mone Camino

Bratara Kabbalah cu Amuleta Inima – UNISEX – antideochi, dragoste, protectie, relatii trainice, iubire, fericire, compasiune, putere si forta sexuala (Muladhara/chakra radacinii), feminitate, intarire a relatiei de cuplu, intuitie, emotie, tranzitia catre alte valori spirituale, loialitate, curaj, perceptie fizica.

Mone Camino

Materiale: amuleta cu Inima , snur rosu cu insertie de sarma, accesorii metalice aurii (auriu antichizat).

Pret: 25 lei

Pentru comenzi accesati datele de contact.

handmade by Mone

Bratara Kabbalah cu Amuleta Infinitas


handmade by Mone

 

Bratara Kabbalah cu Amuleta Infinitas – UNISEX – antideochi, protectie, noroc, prosperitate, longevitate, durabilitate, eternitate, continuitate, progres, ciclicitate, regenerare, succes, realizare, perseverenta, echilibru, desavarsire, implinire, transformare.

 

Materiale: Amuleta Infinitas, margelute metalice argintii, snur rosu cu insertie de guta, accesorii metalice

Pret: 30 lei (vanduta)

 

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

Infinitul

Infinit (din latină infinitas — nemărginit) se referă la mai multe concepte distincte, de obicei legate de ideea de „fără sfârșit” sau „mai mare decât cel mai mare lucru la care te poți gândi”, care apar în filozofie, matematică, teologie, dar și în viața cotidiană.

În matematică, infinitul este deseori folosit ca număr (de ex. el numără sau măsoară lucruri). Infinitul este relevant în legătură cu limite matematice, Paradoxul lui Russell, numere hiperreale ș.a. În mod neașteptat[necesită citare] s-a putut dovedi că, luate după bogăția lor de membri (cardinalitate), există mai multe feluri de mulțimi infinite.

În filozofie, infinitul se referă la spațiu și timp, precum în prima antinomie a lui Kant. Atât în teologie cât și în filozofie, infinitul apare în concepte precum „absolut„, „Dumnezeu” și „Paradoxurile lui Zenon„. (Sursa: Wikipedia)

In Feng-Shui, semnul INFINIT este un simbol al longevitatii si durabilitatii, al eternitatii, al lucrurilor fara sfarsit. Purtand acest simbol, pastrati si atrageti situatii bune care vor dura pentru totdeauna: dragoste, noroc, protectie, prietenie. Mai mult, conform Feng Shui, cifra 8 – aici ca simbol infinit – este cifra cu cea mai puternica incarcatura de noroc si bogatie, devenind un talisman de noroc si prosperitate pentru purtatorul acestui simbol. (Sursa: kristale.ro)

Simbolul Infinitului este unul dintre cele 8 simboluri buddhiste ale norocului.

Fiecare simbol dezvaluie un aspect al invataturii lui Buddha, iar atunci cand cele opt apar impreuna se spune ca au capacitatea de a multiplica norocul.

Cele 8 simboluri norocoase sunt: umbrela, perechea de pesti aurii, vasul maretei comori, lotusul, scoica spiralata spre dreapta, nodul fara sfarsit, steagul victoriei si roata dharmei. Aceste insemne, derivate din iconografia indiana, au devenit populare cu precadere in buddhismul tibetan.

 

Nodul fara inceput si sfarsit (shrivasta)

Un simbol al intelepciunii si compasiunii infinite a lui Buddha, indicand continuitatea drept realitate intima/ascunsa a existentei.

Provenit din stravechi simbol al celor doi serpi rasuciti unul in jurul celuilalt, nodul infinit semnifica dramatica intrepatrundere dintre fortele opuse din lumea duala a manifestarii, o interactiune ce se finalizeaza prin uniunea lor si armonia universului.

Intrucat toatele fenomenele lumii sunt interrelationate, amplasarea unui nod fara sfarsit pe ambalajul unui cadou sau al unei felicitari are darul de a stabili o conexiune benefica intre cel ce daruieste si cel care primeste. In acelasi timp, daruitorul este indreptat catre karma dreptatii, amintindu-i-se ca efectele pozitive din viitor isi au radacinile si cauzele in prezent. Din aceasta cauza, nodul infinit reprezinta legatura cu destinul nostru, conexiunea noastra cu destinul karmic. (Sursa: Diane.ro)

 

OPT

Este considerat a fi numărul perfect facându-se referire la primul număr cubic (2X2X2). În China, viaţa este guvernată de cifra 8: la 8 luni un copil are dinţi de lapte, la 8 ani îi pierde, la de două ori 8 atinge maturitatea şi la 64 (8X8) pierde puterea ce procreare. În budism, 8 este un număr norocos, fiind asociat cu cele 8 petale ale Lotusului, plantă asociată cu norocul în India şi un simbol preferat de budişti. Roata vieţii la budişti are 8 spiţe pentru cele 8 căi care duc către iluminare.

Banda lui Möbius este demonstrația practică a faptului că universul, deși are limite, este infinit.

Bratara Kabbalah cu Crucea Latina (Crux Immissa)


handmade by Mone

„Acolo unde crucea veghează, răul nu pătrunde.”

 

Bratara Kabbalah cu Crucea Latina (Crux Immissa) UNISEX – antideochi, protectie

 

Materiale: Amuleta Cruce Latina (Crux Immissa), margelute metalice argintii, snur rosu cu insertie de guta, accesorii metalice

Pret: 28 lei

 

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

CRUCEA

Considerat unul dintre simbolurile fundamentale ale omenirii, crucea are o istorie extrem de veche, prezenta sa fiind semnalata cu mult timp inaintea crestinismului, in majoritatea civilizatiilor vechi si pe toate meridianele globului. Marturii despre cruce ne parvin din Egipt si din Grecia, din China si din Mexic, din Imperiul Roman si din lumea celtica. Peste tot crucea este semnul plastic care concentreaza in forma sa sculptata, incizata, pictata sau caligrafiata pe papirus, o uriasa cantitate de informatii referitoare la universul spiritual al fiecarei civilizatii. Structura plastica a crucii devine o adevarata emblema, un simbol al credintelor ce i-a animat pe cei ce au realizat respectivele forme. Din aceste considerente vorbim si astazi despre „crucea celtica”, „crucea de Malta”, „crucea greceasca” etc. COMPLEXITATE. Pentru antici crucea era sinteza celorlalte trei simboluri fundamentale: cercul, centrul si patratul. Intersectia celor doua brate ale crucii genera „centrul”, adica locul unde cerul intalneste pamantul, in care timpul se amesteca cu spatiul. Crucea este legatura dintre cosmos si centrul originar, este permanenta comunicare dintre pamant si cer, de sus in jos si de jos in sus. Din aceasta perspectiva, crucea este simbolul intermediarului, al mijlocitorului care randuieste si masoara spatiul sacru, ordoneaza vetrele de locuire, strabate campurile si cimitirele. Incrucisarea bratelor sale marcheaza raspantiile. Crucea este un simbol ascensional cu dubla semnificatie. Ea explica misterul centrului care are putere de a emana, de a imprastia, dar si de a aduna. In lumea celtica simbolismul crucii se combina cu simbolismul „cercului”. Crucea celtica este inscrisa in cerc, avand brate egale. La intersectia acestora apare totdeauna un mic glob care face trimitere la simbolismul „centrului”. In evolutia sa temporala, crucea celtica a cunoscut mai multe variante de reprezentare. In unele dintre acestea, bratele crucii inscrise in cerc depasesc limitele cercului, devenind „roata”. In civilizatia vechilor mexicani, simbolul crucii exprima totalitatea lumii care se ordoneaza sub semnul crucii, iar la centrul ei era plasat Zeul Focului. MANTUIRE. Traditia crestina imbogateste foarte mult simbolismul initial al crucii, incluzand imaginea mantuirii si patimilor lui Hristos. Crucea se identifica la crestini cu Iisus Rastignit, motiv pentru care ea devine cel mai viu simbol al lor. Crucea este slavita in sarbatori speciale – Aflarea Sfintei Cruci, Aratarea Sfintei Cruci, Scoaterea Sfintei Cruci, Inaltarea Sfintei Cruci – , este cantata in imnuri liturgice si este adorata ca „relict sfant”, fiecare bucatica din lemnul sau. In iconografia crestina crucea s-a bucurat de o mare atentie, existand mai multe modalitati plastice de reprezentare a simbolismului: crucea in forma de X si T, crucea cu varf si o singura bara orizontala, crucea cu varf si doua bare orizontale, crucea cu varf si trei bare orizontale, crucea cu brate egale, inscrisa in patrat („crucea greaca”) si crucea cu brate inegale, inscrisa in dreptunghi („crucea latina”). Fara a se exclude unele pe celelalte, aceste variante exprima particularitatile culturale de perceptie si interpretare simbolica a aceluiasi adevar crestin: crucea, expresia mantuirii si a patimirii. Din bogatul simbolism al crucii, spiritualitatea populara romaneasca a conservat mai multe categorii de martori vizuali ce pot fi intalniti in casa si gospodaria taraneasca traditionala, in vatra satului, la raspantii, pe hotare si in holdele cu semanaturi. Motivul crucii este realizat intr-o infinitate de variante plastico-decorative, in materiale si tehnici dintre cele mai diverse. Cioplit, incizat, sculptat, tesut, brodat, pictat pe lemn, piatra, os, suprafata textila sau pe piei de animale, simbolul crucii atesta de fiecare data credinta romanilor in forta invincibila a simbolului capabil de a le proteja viata, alungand raul dincolo de spatiul vital al individului, al familiei, al neamului si al comunitatii. Crucea ocroteste viata, o ajuta sa se implineasca, deschizandu-i perspectiva nemuririi. Pentru romani crucea este protectoarea casei, aparatoarea holdelor si a semanaturilor, este scutul de care tot raul se loveste, fara sansa de a-l atinge pe omul credincios, ce stie sa se apere. In temeiul unor asemenea convingeri, indiferent de zona etnografica in care ne aflam, pe tot cuprinsul Romaniei, observam si astazi cum taranii isi pun pe acoperisul caselor, uneori si al grajdurilor, cruci din lemn, ceramica sau metal pentru „a-si feri casele de fulgere si trasnete si de alte rele”. Pe monumentalele porti transilvanene din tara Oltului, Maramures, Tarnave, Odorhei si Ciuc sunt sculptate cruci alaturi de rozete, „pomi ai vietii”, „Soare si Luna”, uneori chiar „Arhangheli”, in speranta ca aceste simboluri vor impiedica fortele raului (spiritele malefice) sa intre in gospodarii. In aceleasi zone, ancadramentele usilor si ferestrelor de la case sunt impodobite cu aceleasi categorii de simboluri pentru „a opri raul sa intre in casa”; „acolo unde crucea vegheaza, raul nu poate trece pragul”. Credintele legate de nevoia protejarii simbolice a pragurilor ce despart spatiul omului de spatiul nedefinit cuprind nenumarate referiri la eficienta protectoare (apotropaica) a crucii amplasate in asemenea locuri. Amenajarea spatiului de locuit aduce in atentie solutii decorative ingenioase si diferentiate in functie de specificul zonal. Dincolo de marea diversitate a formulelor de amenajare decorativa a spatiului de locuit descoperim, ca o constanta, simbolul crucii, prezent pe stergarele si batistele ce impodobesc peretii, pe strachinile agatate in cuiere de lemn sau asezate pe podisoare (dulapuri), pe lazile de zestre si pe spatarele scaunelor ce inconjoara masa. (Sursa: jurnalul.ro)

 

Crucea este unul din simbolurile atestate inca din antichitatea cea mai indepartata: in Egipt, in China sau in Creta, la Cnosos, unde s-a descoperit o cruce de marmura datand din veacul al XV-lea i.Hr. Crucea este al treilea din cele patru simboluri fundamentale alaturi de cerc, centru si patrat. Ea stabileste o relatie intre celelalte trei. Aceasta este cea mai complexa simbolistica. Ele au dat nastere unui adevarat limbaj universal. Crucea simbolizeaza in esenta pamantul, cele patru puncte cardinale, fiind baza simbolurilor de orientare in diferitele etape de existenta ale omului. Etapele coincid omului-animal (orientare interioara), pamantului (orientare temporala) si a sferelor ceresti (orientare spatiala).

In China, cifra crucii este cinci (desi in arealul european ea corespunde patratului si cifrei patru). Multumita simbolisticii chineze am invatat din nou sa luam in considerare centrul acestui simbol. Acest punct este marea rascruce a imaginarului. Crucea are in consecinta o functie de sinteza si de masura. In ea se intalnesc cerul si pamantul, in ea se amesteca timpul si spatiul. Ea este cordonul ombilical alcosmosului legat de centrul originar. Dintre toate simbolurile ea este cel mai universal, cel mai totalizator. Crucea este simbolul intermediarului, al mijlocitorului comunicarii intre cer si pamant. Ea este marea cale de comunicatie. Crucea ordoneaza spatiile sacre, ca de pilda templele; ea deseneaza pietele oraselor; strabate campurile si cimitirele; bratele ei marcheaza raspantiile. In acest punct central se inalta un altar, o piatra, un catarg. Ea explica misterul centrului. Crucea mai are o valoare de simbol ascensional. Intr-o ghicitoare germanica medievala se vorbeste despre un copac ale carui radacini sunt in iad si al carui varf ajunge la tronul lui Dumnezeu, si care tine lumea intreaga in crengile lui; acest copac este tocmai Crucea.

In legendele orientale, crucea este puntea sau scara pe care urca la Dumnezeu sufletele oamenilor. In unele variante, lemnul crucii are sapte trepte, dupa cum arborii cosmici reprezinta cele sapte ceruri.

Traditia crestina a imbogatit in mod prodigios simbolismul crucii, condensand in aceasta imagine mantuirea si patimile Mantuitorului. Crucea il simbolizeaza pe Cel Rastignit, pe Hristos, Mantuitorul, Logosul, a doua persoana a Treimii. Ea este mai mult decat o figura a lui Hristos, identificandu-se cu persoana lui. Crestinii tin sarbatori ale Crucii: aratarea Sfintei Cruci, scoaterea ei, i se canta imnuri. Ea isi are propria istorie – lemnul din care este facuta provine dintr-un copac sadit de Set pe mormantul lui Adam, si, dupa moartea lui Hristos, farame din ea se imprastie in toata lumea. Crucea va aparea din nou in bratele lui Hristos la Judecata de Apoi.

Iata de ce ea a fost preluata de iconografia crestina pentru a sublinia supliciul lui Mesia ca si prezenta lui. Se pot deosebi patru tipuri principale de cruce: crucea fara varf (in forma de T); crucea cu varf si cu o singura bara orizontala; crucea cu varf si cu doua bare orizontale; crucea cu varf si cu trei bare orizontale.

Diferitele sensuri atribuite lor de simbolistica nu sunt deloc absolute. Ele nu se exclud reciproc. Crucea in forma de T ar reprezenta sarpele tintuit de un par, moartea invinsa prin jertfa. Ea avea un sens misterios inca din Vechiul Testament. Crucea cu o singura bara orizontala este crucea evangheliei. Cele patru brate ale ei simbolizeaza cele patru elemente intinate de firea omului si virtutile sufletului omenesc. Crucea greceasca are patru brate egale. Crucea latina este potrivita dimensiunilor umane. Una este idealizata, cealalta realista. Dintr-o spanzuratoare, ortodocsii au facut un obiect de podoaba. Deasemenea, bisericile ortodoxe si catolice au fost intocmite dupa planul crucii. Crucea cu doua bare ar reprezenta si inscriptia lui Pilat – Isus Nazarineanul, regele iudeilor. Crucea cu trei bare devine un simbol al ierarhiei ecleziastice, corespunzand tiarei papale, palariei de cardinal si mitrei episcopale. Incepand din secolul al XV-lea numai papa are dreptul de a purta aceasta cruce; crucea dubla revinea cardinalilor si arhiepiscopilor; crucea simpla revenea episcopilor.

Mai putem distinge crucea patimilor si crucea invierii.

Puterea simbolismului in primele veacuri crestine apare cu mai multa pregnanta pe crucea mistica, sapata in piatra: pecetea poarta gravata o cruce in T cu literele X si P. Crucea l-a zdrobit si l-a imblanzit pe Satana-stravechiul sarpe, inlantuit la piciorul crucii. Acest dusman al neamului omenesc vrea sa subjuge spiritul (simbolizat sub forma unui porumbel).

Urmandu-si evolutia in lumea simbolurilor, crucea devine raiul celor alesi descrisa intr-o editie a Divinei Comedii din 1941. Crucea este aici simbolul slavei vesnice, a slavei dobandite prin jertfa si care culmineaza intr-o fericire extatica.

In traditiile iudaice si crestine, semnul purtator de cruce apartine riturilor initiatice primitive. Crucea crestina este vestita prin anumite figuri din Vechiul Testament cum sunt, pragul de sus al usii de la casele evreilor, unse cu sange de miel printr-un semn al crucii. Crucea recapituleaza creatia, ea are un sens cosmic. Irineu scrie: “S-a facut trup si a fost rastignit pe cruce, adunand in sine lumea toata” – crucea devine astfel polul lumii, pecete cosmica. crucea lumii.

Prezenta crucii se regaseste in natura, omul cu bratele intinse al lui Leonardo simbolizeaza crucea asa cum o face si zborul pasarilor, catargul corabiei, ancora, tridentul sau uneltele de arat pamantul. Crucea reia temele fudamentale ale Bibliei – ea este pom al vietii, intelepciune, lemn (al arcei, al toiagului).

In teologia izbavirii, crucea mai este si simbolul rascumpararii datorate in numele justitiei si al carligului cu care a fost incatusat demonul. O intreaga traditie considera ca este necesara o rascumparare catre demon. Potrivit unei credinte stravechi, adevaratul lemn al crucii lui Hristos invie mortii pentru ca se presupune ca este facuta din lemnul Pomului Vietii sadit in rai.

In Asia, simbolul crucii, desi nu este tot atat de bogat din punct de vedere simbolic ca in lumea crestina, nu este totusi mai putin important. Ne este greu sa studiem in cateva randuri un simbolism atat de vast ca acela al crucii caruia Guenon i-a consacrat un volum intreg – emblema a centrului, a focului, a intelectului, a Principiului. Crucea mai este si Axa Lumii.

In Egipt, crucea cu toarta (ankh) confundata adesea cu nodul lui Isis, este simbolul milioanelor de ani de viata viitoare. Ea este unul din atributele lui Isis, dar poate fi vazuta in mana multor divinitati, ca emblema a vietii divine si a vesniciei. In mana muritorilor, ea exprima o urare de fericire vesnica in tovarasia lui Isis si Osiris. Cercul ei este imaginea perfecta a ceea ce nu are nici inceput si nici sfarsit, evocand starea de transa in care se zbatea initiatul, mai exact ea reprezinta starea de moarte, rastignirea alesului si, in unele temple, initiatul era culcat de preoti pe un pat in forma de cruce. Ea este aplicata pe fruntea faraonilor si a initiatilor, ca pentru a le da puterea sa vada vesnicia dincolo de obstacolele ce raman de trecut. Pentru Paul Pierret, ea este si un simbol de protejare a tainelor sfinte – numeroase amulete se atarnau la gatul mumiilor.

In arta africana rucea are in primul rand un sens cosmic, simbolizeaza soarele si drumul deschis de el pe bolta cerului. Ea reprezinta la triburile bamum pe rege. Ca raspantie mai exprima si drumurile vietii si mortii, fiind o imagine a soartei omului. Asocierea dintre cruce si spirala rezuma organizarea lumii potrivit conceptiei triburilor bantu din Kasai (Congo, Lulua si Baluba). La aceleasi populatii crucea tatuata, gravata si forjata simbolizeaza punctele cardinale si in acelasi timp cele patru drumuri ale universului ce conduc la genii, la oameni, la sufletele bune si la sufletele rele.

Crucea, scrie Guenon, este in primul rand simbolul totalizarii spatiale, simbolul ei fiind o unire a contrariilor pe care trebuie sa il apropiem de acel kua (unirea dintre yang si yin), ca si de acea tetraktys. Acest simbolism este extrem de bine simtit in traditia mitica a vechilor mexicani. Crucea este simbolul totalitatii lumii, a legaturii dintre ani. Cand vechii scribi incercau sa-si reprezinte lumea ei dispuneau in forma de cruce cele patru spatii in jurul centrului. Mitologia mexicana ne ofera intreaga paleta simbolica ce vine sa se ordoneze sub semnul crucii – in vatra universului sta zeul focului sau un copac multicolor.

Crucea latină

Această reprezentare a crucii, şi cea mai răspândită, evocă sacrificiul suprem pe care l-a făcut Iisus Hristos pentru a răscumpăra păcatele omenirii. Crucea este goală pentru a ne aminti de momentul Învierii şi de speranţa în viaţa veşnică.

 

 

CULOAREA ROSIE

Rosul este considerat un stimulent universal. Aceasta culoare are actiuni binefacatoare asupra sangelui si faciliteaza regenerarea celulara, mareste puterea vointei si curajul.

Mai ales in cazul temperamentelor sanguine, colerice sau hipertensionate este recomandat sa se utilizeze (dupa cum am prezentat in articolele anterioare) in mod gradat si in doze reduse.

Efectele fiziologice ale culorii rosii: creste presiunea sanguina, mareste tonusul muscular, activeaza respiratia, da o senzatie pregnanta de caldura, datorita intensitatii ridicate a energiei radiante a lungimii de unda electro-magnetica ce ii corespunde.

Efecte psihologice: culoare calda, stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune indeosebi in plan psihomotor, stimulent intelectual, usor nelinistitor, confera senzatie de pierdere in spatiu, aprindere, insufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei.

Indicatiile terapeutice ale culorii rosii:

– anemie
– bronsita
– guturai
– debilitate fizica (slabiciune)
– depresie psihica
– dureri reumatismale
– gripa
– guturai
– idiotenie, imbecilitate
– moleseala, lancezeala
– oboseala
– paralizie, paralizie infantila
– raceala
– tuberculoza
– tulburari respiratorii

Contraindicatii:

– stari inflamatorii
– tulburari emotionale

Bratara Kabbalah cu Hamsa (Mana Fatimei)


handmade by Mone

 

Bratara Kabbalah cu Hamsa (Mana Fatimei) – protectie, antideochi, abundență, noroc, vitalitate

 

Materiale: Amuleta Hamsa (Mana Fatimei), crimpuri aurii, margelute Toho rosii, snur cu insertie de sarma,

Pret: 28 lei

 

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

Mana Fatimei (Hamsa)

Ĥamsa arabă (خمسة‎) este un simbol folosit in producerea de amulete, obiecte de decor sau bijuterii. Musulmanii o cunosc drept “mâna Fatimei”, iar creștinii drept “Mâna Fecioarei Maria“. Ca amuletă, este folosită, de cele mai multe ori, ca protecție împotriva deochiului. Numele ei provine de la cifra cinci (خمسة – inseamna cinci in arabă).

Purtatorul Khamsei se va bucura de abundență, noroc, vitalitate, va fi favorizat de astre şi de energiile benefice ale Universului.  Talismanul acesta este considerat a fi cel mai norocos din toate câte se cunosc şi e recomandabil să fie purtat sub formă de brăţară.  Mâna Fatimei are un efect deosebit de puternic asupra purtătorului mai ales atunci când acesta se află la o răscruce în viață. Mâna Fatimei va adaposti purtătorul de obstacole, certuri și adversitate, ajutându-l să-şi schimbe destinul într-un sens pozitiv.

Cel puțin în forma ei clasică, Hamsa reunește simbolistica cifrei cinci, a ochiului și pe cea a mâinii, toate trei fiind simboluri universale, considerate ca având o anumită putere în ceea ce privește protecția (mai ales împotriva deochiului). Motivul reuniunii de simboluri folosite pentru scopuri asemănătorare este acela de a spori puterea amuletei, mai ales că nu există o tradiție care în ceea ce privește materialul din care ar trebui confecționată pentru a proteja mai bine sau al momentului zilei în care ar trebui realizată (ca la runele antice). În lipsa acestor metode ritualice de a spori puterea, tradiția adaugă din ce în ce mai multe simboluri pe “mâna Fatimei”, pasaje din Coran, reprezentări florale sau animale, cu scop nu numai estetic dar și de a spori capacitatea defensivă.

Cifra cinci apare multe culturi ca un simbol al echilibrului și al uniunii, fie că reprezintă îsoțirea principiului ceresc cu cel pământesc al mamei ca la hierogami ,totalitatea celor cinci simțuri și forme sensibile ale materiei sau ordinea și perfecțiunea universului: două axe, una verticală și una orizontală, trecând prin același centru. Cifra cinci este, prin exelență, un simbol al echilibrului. Reprezentând o stare de stabilitate, cifra cinci apără împotriva fluxului de energii negative ca aceea ce cauzează deochiul. Din moment ce energiile unei persoane sunt în armonie este greu ca deochiul să gasească un punct slab în care să cauzeze stricăciune. Chevalier consideră că “pentru a alunga deochiul, se întind cele cinci degete ale mâinii drepte și se rostește: ‘Cinci în ochiul tău” sau “Cinci pe ochiul tău”(…) Astfel cifra cinci a devenit un farmec prin sine însăși.”

Pentru Islam, cifra cinci este o cifră a integralității ritualurilor, a cercurilor complete: “În Islam, unde i se manifestă o adevărata predilecție, cinci este o cifră fastă: pentagrama celor cinci simțuri și a căsătoriei. Cinci este numărul orelor de rugăciune, al bunurilor hărăzite dijmei, al elementelor din hajj (și al zilelor petrecute pe Arafat), al felurilor de post, al motivelor pentru care se face abluțiunea, al dispenselor pentru ziua de vineri. Tot aici întâlnim cea de-a cincea parte din comori sau din pradă, cele cinci generații necesare răzbunării tribale, cele cinci cămile pentru diya, cele cinci takbir sau formule de rugăciune: Mare este Allah!, cei cinci martori ai Mubahalei (pactul), cele cinci chei coranice ale misterului (Coran 6, 59; 31, 34), precum și cele cinci degete ale mîinii Fatimei”.

Simbolistica mâinii, afară de schimbarea statutului (căsătorie), luare în posesie și putere, este asociată cu cifra cinci și cu ochiul. Ea are capacitatea de a opri răul, acționând ca un scut. Probabil simbolismul gestului de a întinde mâna în fața cuiva care pare a transmite invidie sau alte gesturi rituale efectuate cu mainile, provin din impulsuri naturale de apărare, transpuse în plan spiritual. În alte culturi, mâna nu rămâne exclusiv un instrument de apărare, este instrumentul cu care acționează zeii și cu care se fac sacrificii în numele lor. Astfel simbolul mâinii devine prin excelență semn de divinitate sau intervenție divină. “Palma cu degetele întinse – și adeseori cu degetul mare în sus – este frecvent reprezentată în America Centrală precolumbiană, atât pe basoreliefuri cât și în glibtică. Primul ei înțeles, numeric, este 5. Ea este simbolul zeului zilei a cincea. Acest zeu este, însa htonian, de aceea, mâna devine, în arta mexicană, un simbol al morții. Într-adevăr, o găsim alături de capete de mort, de inimi, de picioare sângerânde, alături de scorpion, de cuțitul sacrificial cu tăiș de obsidian sau de cremene. În limba yucatec, acest cuțit este numit ‘mâna zeului’”. În ceea ce privește legătura ei cu ochiul, asemănarea se datorează faptului că amândouă ajută la peceperea obiectelor înconjurătoare. Simțul pipăitului devine mai intens la orbi, mâinile devenind cel mai de nădejde mijlocitor între ei și lume. De asemenea, se poate face o legătură între ochiul interior (conștiință, talent artistic, viziune) și creație literară scrisă de mână. “Mâna este comparată cu ochiul: mâna vede”,consideră Chevalier, care observă faptul că psihanaliștii asociază mâinilor văzute în vis aceeași explicație ca și ochilor.

Mana Fatimei este o amuletă foarte populară în întregul Orient Mijlociu și Africa de Nord , frecvent utilizată în bijuterii, materiale și draperii, ilustrând mâna dreaptă deschisă, o imagine recunoscută la nivel mondial și folosită ca simbol de protecție  împotriva energiilor negative, pentru abundenţă, fertilitate, prosperitate, noroc şi sănătate. De asemenea oferă şi protecţie împotriva deochiului.

Simbolul mâinii talisman precede iudaismul, creștinismul și islamismul. Islamiştii o atribuie Fatimei, numind-o astfel după fiica lui Mohamed – Fatima Zahra. Creștinii o atribuie Fecioarei Maria iar evreii lui Miriam, în amintirea surorii lui Moise și Aaron.

Mâna ( Khamsa ) este reprezentată  în special prin mâna dreaptă deschisă şi a fost una dintre cele mai comune componente ale bijuteriilor din aur și argint, considerată o bijuterie tradiţională din punct de vedere istoric. Khamsa a fost cel mai frecvent sculptată în piatră, argint, aur sau metal datorită simbolisticii sale deloc de neglijat: puritatea şi proprietatile magice.

Pictată în roşu pe uşile caselor simbolizează sacrificarea unor animale – uneori simbolul se picta chiar cu sângele animalelor sacrificate. Mâna Fatimei se agăţa deasupra uşii de la camera femeii care trebuia să nască pentru a avea o naştere uşoară iar pruncul să fie norocos dar şi deasupra uşii de la intrare pentru a proteja casa de incendii. Se spune că mâna Fatimei cu degetele desfăcute alunga spiritele răului iar cea cu degetele închise aducea norocul.

Datorită importanței sale atât în cultura ​​arabă cât și în cea berberă, hamsa reprezintă unul dintre simbolurile naționale ale Algeriei, apărând chiar în emblema ţării. De asemenea, este cea mai populară amuletă. Uneori se leagă de Khamsa alte cinci amulete (stele, cârlige, cercuri)  la părul copiilor, şorţurile negre ale femeilor sau la turbane. 

Bratara Kabbalah cu Ochiul Magic


handmade by Mone

 

Bratara Kabbalah cu Ochiul Magic – antideochi, protectie, noroc, dragoste, bunastare, sanatate,  fertilitate, vitalitate, putere, curaj

 

Materiale: amuleta cu Ochiul Magic, snur rosu cu insertie de sarma, accesorii metalice

Pret: 25 lei

 

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

OCHIUL MAGIC

Ochiul Magic, “Ochiul Norocos” sau “Ochiul Raului” este o amuleta care protejeaza impotriva ochiului rau sau deochiului, pe principiul ANOCCHIATURA: opusul a ceea ce dorește un tip de forta negativa sau de putere malefica care, printr-o doza constienta sau inconstienta de invidie sau de resentiment, se poate ascunde chiar si in cele mai binevoitoare complimente sau/si priviri. Amuleta are rolul de a atrage si a distruge energia negativa directionata catre o persoana.

Pe parcursul intregii istorii a umanitatii, ochiul a fost considerat un simbol puternic, avand functia de a proteja impotriva fortelor malefice. Aceasta traditie universala a capatat o noua valenta in arta sticlariei (veche de 3000 de ani) din Anatolia, Turcia. Aici, un mester sticlar imbina puterea simbolica a ochiului cu forta focului , dand nastere unui talisman deosebit, numit Nazar Boncuk (Ochiul Raului, “Evil Eye” in engleza, “ayin harsha” in limba araba, “mauvais oeil” in franceza, “mal occhio” in italiana, “jettatore” in dialectul sicilian, “mal ojo” sau “el ojo” in spaniola, “ayin ha’ra” in ebraica, “büsen Blick” in germana, “oculus malus” in latina).

Numele turcesc al acestui talisman este “Nazar Boncuk”. El poate fi vazut in Turcia atarnand deasupra intrarilor din case, agatat la geamul din spate al masinilor, purtata la gat de catre multe persoane si, mai ales, prins de imbracamintea copiilor nou-nascuti. Femeile il poarta pe bratari, cercei sau/si pe un lantisor in jurul gatului.

 

CULOAREA ROSIE

Rosul este considerat un stimulent universal. Aceasta culoare are actiuni binefacatoare asupra sangelui si faciliteaza regenerarea celulara, mareste puterea vointei si curajul.

Mai ales in cazul temperamentelor sanguine, colerice sau hipertensionate este recomandat sa se utilizeze (dupa cum am prezentat in articolele anterioare) in mod gradat si in doze reduse.

Efectele fiziologice ale culorii rosii: creste presiunea sanguina, mareste tonusul muscular, activeaza respiratia, da o senzatie pregnanta de caldura, datorita intensitatii ridicate a energiei radiante a lungimii de unda electro-magnetica ce ii corespunde.

Efecte psihologice: culoare calda, stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune indeosebi in plan psihomotor, stimulent intelectual, usor nelinistitor, confera senzatie de pierdere in spatiu, aprindere, insufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei.

Indicatiile terapeutice ale culorii rosii:

– anemie
– bronsita
– guturai
– debilitate fizica (slabiciune)
– depresie psihica
– dureri reumatismale
– gripa
– guturai
– idiotenie, imbecilitate
– moleseala, lancezeala
– oboseala
– paralizie, paralizie infantila
– raceala
– tuberculoza
– tulburari respiratorii

Contraindicatii:

– stari inflamatorii
– tulburari emotionale

Bratara Rosie Talisman „Ruga Tondilo Protekto”


handmade by Mone

Bratara Rosie Talisman “Ruga Tondilo Protekto”– antideochi, protectie/aparare, purificare/curatare, dragoste, pasiune, noroc, sanatate, vitalitate, energizare.

 

Materiale: snur rosu Soutache, Amuleta Foarfeca, accesorii metalice (auriu antichizat)

Pret: 35 lei

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

FOARFECA

Foarfeca e talismanul yang al celor nascuti in Anul Tigrului, in ziua sau la orele Tigrului, precum si al croitorilor, designerilor, hair-stylistilor.

Foarfeca deschisa/desfacuta are rol de aparare/protectie si taiere a energiilor negative indreptate impotriva posesorului.

*Daca vreti sa daruiti cuiva un foarfece, acesta trebuie sa va dea pe ea un banut. 😉

 

CULOAREA ROSIE

Este culoarea cel mai des amintită de persoanele supuse unui experiment în timpul căruia li se cerea să aprecieze culoarea preferată. Sub forma oxidului de fier, această culoare a însoțit în drumul său omenirea încă din epocile preistorice și a fost întotdeauna folosită în arta rupestră a epocii fierului. Omul de Neandertal presăra pe trupul celor îngropați acest colorant pentru a le reda „culoarea caldă” a sângelui și a vieții. În general , roșul este considerat agresiv, vital și dătător de putere, înrudit cu focul și simbolizează atât iubirea cât și lupta pe viață și pe moarte. Asupra tempermentelor introvertit-melancolice are o acțiune iritantă și de respingere.

Prin forta, puterea si stralucirea lui, rosul este considerat pretutindeni ca fiind simbolul fundamental al principiului vital. Culoare a focului si a sangelui, prezinta, din punct de vedere simbolic, aceeasi ambivalenta ca si acesta din urma, in functie de nuanta sa, deschisa sau inchisa.

V. Kandinsky considera rosul deschis, exploziv, centrifug, ca fiind diurn, masculin, tonic, indemnand la actiune si aruncandu-si stralucirea aidoma soarelui, cu o putere uriasa si de neinvins.

Rosul inchis este, dimpotriva, nocturn, feminin, tainic, centripet. El reprezinta nu expresia, ci misterul vietii. Rosul inchis are si o semnificatie funerara. Ambivalenta culorii rosii a sangelui ne dezvaluie doua situatii: cand este ascuns, sangele este esenta vietii, varsat, el inseamna moarte.

Rosul viu, diurn, solar, centrifug indeamna la actiune. El este imaginea inflacararii si frumusetii, a fortei impulsive si generoase, a tineretii, sanatatii, a bogatiei, a erosului liber si triumfator.

Ambivalenta din care provine toata puterea de fascinatie a culorii rosii poarta in ea, strans legate, cele mai adanci pulsiuni umane: actiunea si pasiunea, eliberarea si asuprirea.
In Extremul Orient, rosul evoca in general caldura, intensitatea, actiunea si pasiunea. Rosul este culoarea tendintei expansive, rajas.

Intruchipare a ardorii si a navalnicei tinereti, rosul este, in traditiile irlandeze, culoarea prin excelenta razboinica.

In Japonia, culorea rosie este purtata aproape exclusiv de catre femei. Este un simbol al sinceritatii si fericirii.

Rosul este considerat un stimulent universal. Aceasta culoare are actiuni binefacatoare asupra sangelui si faciliteaza regenerarea celulara, mareste puterea vointei si curajul.

Rosul creste presiunea sanguina, mareste tonusul muscular, activeaza respiratia, da o senzatie pregnanta de caldura, datorita intensitatii ridicate a energiei radiante a lungimii de unda electro-magnetica ce ii corespunde.

Rosul este o culoare calda, stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune indeosebi in plan psihomotor, stimulent intelectual, usor nelinistitor, confera senzatie de pierdere in spatiu, aprindere, insufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei.

Indicatiile terapeutice ale culorii rosii:

– anemie,
– bronsita,
– guturai,
– debilitate fizica (slabiciune),
– depresie psihica,
– dureri reumatismale,
– gripa,
– guturai,
– idiotenie, imbecilitate,
– moleseala, lancezeala,
– oboseala,
– paralizie, paralizie infantila,
– raceala,
– tuberculoza,
– tulburari respiratorii.

Contraindicatii:

– stari inflamatorii,
– tulburari emotionale.

În simbolistica propriu-zisă are varii semnificații. În Egiptul antic, numai în „coroana roșie” a deltei (Nilului Egiptului de Jos) avea o semnificație pozitivă, însă în rest roșul era asociat cu șarpele-dușman Apepși cu zeul-dușman Suteh În papirusuri aceste nume apar scrise cu cerneală roșie; animalele colorate în roșu (de pildă câinii) erau detestate, întrucât această culoare era asociată întotdeauna cu actul de violență. În arta precolumbiană roșul era rareori utilizat, de pildă pentru a reprezenta sângele, soarele și focul, iar sub formă întreruptă, pentru a reprezenta pielea. La mayași el reprezintă estul, iar la popoarele din regiunea superioară a vechiului Mexic reprezintă sudul; la fel și la chinezi, unde în timpul dinastiei Chou (1050-256 î. Hr.) roșul (ho) era culoarea sacră, dătătoare de viață, ea anticipând steagurile roșii ale Chinei comuniste. Roșul era și culoarea împărăției zeilor fericirii. Combinația roșu-verde, considerată în Europa dură și agresivă, în China simbolizează longevitatea, de pildă în cazul ciorapilor verzi și fustelor roșii din veșmântul tinerelor fete sau în cazul lămpilor roșii și a vinului verde de la hanuri.

În arta tradițională creștină, roșul era culoarea sângelui jertfei lui Hristos și al martirilor, a iubirii arzătoare (de pildă în veșmântul lui Ioan, ucenicul favorit a lui Iisus) și a flăcărilor de Rusalii ale Sfântului Duh. „Roșul cardinal” ar trebui să semnifice că purtătorii acestei culori erau pregătiți pentru moartea prin jertfă pentru biserică. Culoarea are o semnificație pozitivă ca expresie a iubirii biruitoare și in scenele creației și ale învierii lui Hristos. La veșmintele de liturghie, roșul iese în evidență la sărbătoarea mucenicilor, a Sfântului Duh și a Păresimilor. În simbolistica populară, roșul este culoarea iubirii (asociată de pildă, florilor și îndeosebi trandafirilor), dar și a vieții (astăzi roșu, „mâine mort”) și a furiei („a vedea roșu înaintea ochilor”).

În alchimie roșul alcătuiește împreună cu albul, un sistem dual și simbolizează principiul material sulf, adică ceea ce arde. Această polaritate ar trebui corelată cu doctrina antică despre procreere, potrivit căreia noua viață apare acolo unde sângele (sângele menstrual) se unește cu sperma albă, aceste două culori fiind în general asociate simbolisticii creației.

În francmasonerie roșul este caracteristic sistemului gradelor înalte din „ritul scoțian”, în opoziție cu gradele „albastre” (Ucenic, Companion și Maestru). În psihologia abisală (potrivit lui E Aeppli,), de pildă în vise, roșul exprimă ceva legat de funcția afectivă. „Acolo unde licărește roșul, sufletul este gata de acțiune, începe cucerirea, încep suferințele, apare sacrificiul, dar apar și apăsările; este vorba, în principal, de o relație sentimentală”.

 

Bratara Rosie Talisman (cu Moneda Semn Zodiacal)


handmade by Mone

Bratara Rosie Talisman (cu Moneda Zodia Gemeni) – antideochi, protectie, noroc, prosperitate si dragoste.

 

Materiale: piele eco rosie/snur rosu, Moneda Semn Zodiacal, accesorii metalice

Pret: 38 lei

 

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

Snurul rosu vine din Kabbalah, fiind darul divin de la mormantul sacru al mamei Rachela. Potrivit unei traditii, un snur rosu se invasoara la mormant de sapte ori, devenind astfel sacru si cu puteri tamaduitoare, vindecand pe oricine il poarta la mana.  De sapte ori in jurul mormantului semnifica cele sapte zile in care Dumnezeu a creat lumea, iar culoarea rosie simbolizeaza sangele Rachelei. Se crede ca snurul rosu ofera protectie celor care au nevoie, prosperitate celor saraci si copii femeilor infertile. Ceremonia de infasurare a snurului pe mormant si transformarea acestuia intr-unul sfintit este un ritual insotit de rugaciuni catre Dumnezeu si mama Rachela.

Uneori , in traditia iudaica  , firul rosu este infasurat de sapte ori in jurul mainii stangi. Acest lucru semnifica nevoia de protectie din partea Domnului in fiecare din cele sapte zile ale saptamanii. Totodata , 7 reprezinta cele sapte emotii umane si cele sapte emanatii dumnezeiesti (sefirot). Firul rosu se leaga de mana stanga intrucat partea stanga a unui om este mai incarcata de sange , fiind latura egocentrica si slaba a sufletului sau.

Ideea Firului Rosu al Sortii o regasim si’n cinematografie, din multitudinea de filme si seriale cu aceasta tema, mentionez recentul serial (2012) TOUCH, care’l are’n distributie pe Kiefer Sutherland.“Un fir roşu invizibil, îi uneşte pe cei predestinaţi să se întâlnească, indiferent de timp, spaţiu sau circumstanţă. Firul se poate întinde oricât de mult, se poate încurca adesea, dar nu se va rupe niciodată.”

Superstitiei deochiului i se ofera foarte mare importanta in diferite culturi religioase, astfel ca oamenii au gandit modalitati de aparare impotriva energiilor negative pe care ceilalti le indreapta ( constient sau inconstient ) asupra noastra. Turcii tin la intrarea in casa si in bijuterii “nazar boncuk”, iar popoarele arabe au “hamsa”, mana lui Fatima, fiica profetului Mohamed. Insa, cea mai populara forma de protectie impotriva deochiului este snurul rosu purtat la mana. Chiar si in cultura noastra, copiilor mici li se pune la mana un astfel de snur pentru a nu fi deocheati. Cultura Kabbalah spune ca purtand un astfel de snur se creaza o energie mentala si spirituala protectoare.

Si chinezii au dat o interpretare Firului Rosu, ei numindu’l Firul Rosu al Sortii – , existand si o parabola tare frumoasa despre aceasta, pe care va invit s’o cititi aici: https://monecamino.wordpress.com/2013/02/05/bratara-rosie-talisman/

 

CULOAREA ROSIE

Este culoarea cel mai des amintită de persoanele supuse unui experiment în timpul căruia li se cerea să aprecieze culoarea preferată. Sub forma oxidului de fier, această culoare a însoțit în drumul său omenirea încă din epocile preistorice și a fost întotdeauna folosită în arta rupestră a epocii fierului. Omul de Neandertal presăra pe trupul celor îngropați acest colorant pentru a le reda „culoarea caldă” a sângelui și a vieții. În general , roșul este considerat agresiv, vital și dătător de putere, înrudit cu focul și simbolizează atât iubirea cât și lupta pe viață și pe moarte. Asupra tempermentelor introvertit-melancolice are o acțiune iritantă și de respingere.

Prin forta, puterea si stralucirea lui, rosul este considerat pretutindeni ca fiind simbolul fundamental al principiului vital. Culoare a focului si a sangelui, prezinta, din punct de vedere simbolic, aceeasi ambivalenta ca si acesta din urma, in functie de nuanta sa, deschisa sau inchisa.

V. Kandinsky considera rosul deschis, exploziv, centrifug, ca fiind diurn, masculin, tonic, indemnand la actiune si aruncandu-si stralucirea aidoma soarelui, cu o putere uriasa si de neinvins.

Rosul inchis este, dimpotriva, nocturn, feminin, tainic, centripet. El reprezinta nu expresia, ci misterul vietii. Rosul inchis are si o semnificatie funerara. Ambivalenta culorii rosii a sangelui ne dezvaluie doua situatii: cand este ascuns, sangele este esenta vietii, varsat, el inseamna moarte.

Rosul viu, diurn, solar, centrifug indeamna la actiune. El este imaginea inflacararii si frumusetii, a fortei impulsive si generoase, a tineretii, sanatatii, a bogatiei, a erosului liber si triumfator.

Ambivalenta din care provine toata puterea de fascinatie a culorii rosii poarta in ea, strans legate, cele mai adanci pulsiuni umane: actiunea si pasiunea, eliberarea si asuprirea.
In Extremul Orient, rosul evoca in general caldura, intensitatea, actiunea si pasiunea. Rosul este culoarea tendintei expansive, rajas.

Intruchipare a ardorii si a navalnicei tinereti, rosul este, in traditiile irlandeze, culoarea prin excelenta razboinica.

In Japonia, culorea rosie este purtata aproape exclusiv de catre femei. Este un simbol al sinceritatii si fericirii.

Rosul este considerat un stimulent universal. Aceasta culoare are actiuni binefacatoare asupra sangelui si faciliteaza regenerarea celulara, mareste puterea vointei si curajul.

Rosul creste presiunea sanguina, mareste tonusul muscular, activeaza respiratia, da o senzatie pregnanta de caldura, datorita intensitatii ridicate a energiei radiante a lungimii de unda electro-magnetica ce ii corespunde.

Rosul este o culoare calda, stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune indeosebi in plan psihomotor, stimulent intelectual, usor nelinistitor, confera senzatie de pierdere in spatiu, aprindere, insufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei.

Indicatiile terapeutice ale culorii rosii:

– anemie,
– bronsita,
– guturai,
– debilitate fizica (slabiciune),
– depresie psihica,
– dureri reumatismale,
– gripa,
– guturai,
– idiotenie, imbecilitate,
– moleseala, lancezeala,
– oboseala,
– paralizie, paralizie infantila,
– raceala,
– tuberculoza,
– tulburari respiratorii.

Contraindicatii:

– stari inflamatorii,
– tulburari emotionale.

În simbolistica propriu-zisă are varii semnificații. În Egiptul antic, numai în „coroana roșie” a deltei (Nilului Egiptului de Jos) avea o semnificație pozitivă, însă în rest roșul era asociat cu șarpele-dușman Apepși cu zeul-dușman Suteh În papirusuri aceste nume apar scrise cu cerneală roșie; animalele colorate în roșu (de pildă câinii) erau detestate, întrucât această culoare era asociată întotdeauna cu actul de violență. În arta precolumbiană roșul era rareori utilizat, de pildă pentru a reprezenta sângele, soarele și focul, iar sub formă întreruptă, pentru a reprezenta pielea. La mayași el reprezintă estul, iar la popoarele din regiunea superioară a vechiului Mexic reprezintă sudul; la fel și la chinezi, unde în timpul dinastiei Chou (1050-256 î. Hr.) roșul (ho) era culoarea sacră, dătătoare de viață, ea anticipând steagurile roșii ale Chinei comuniste. Roșul era și culoarea împărăției zeilor fericirii. Combinația roșu-verde, considerată în Europa dură și agresivă, în China simbolizează longevitatea, de pildă în cazul ciorapilor verzi și fustelor roșii din veșmântul tinerelor fete sau în cazul lămpilor roșii și a vinului verde de la hanuri.

În arta tradițională creștină, roșul era culoarea sângelui jertfei lui Hristos și al martirilor, a iubirii arzătoare (de pildă în veșmântul lui Ioan, ucenicul favorit a lui Iisus) și a flăcărilor de Rusalii ale Sfântului Duh. „Roșul cardinal” ar trebui să semnifice că purtătorii acestei culori erau pregătiți pentru moartea prin jertfă pentru biserică. Culoarea are o semnificație pozitivă ca expresie a iubirii biruitoare și in scenele creației și ale învierii lui Hristos. La veșmintele de liturghie, roșul iese în evidență la sărbătoarea mucenicilor, a Sfântului Duh și a Păresimilor. În simbolistica populară, roșul este culoarea iubirii (asociată de pildă, florilor și îndeosebi trandafirilor), dar și a vieții (astăzi roșu, „mâine mort”) și a furiei („a vedea roșu înaintea ochilor”).

În alchimie roșul alcătuiește împreună cu albul, un sistem dual și simbolizează principiul material sulf, adică ceea ce arde. Această polaritate ar trebui corelată cu doctrina antică despre procreere, potrivit căreia noua viață apare acolo unde sângele (sângele menstrual) se unește cu sperma albă, aceste două culori fiind în general asociate simbolisticii creației.

În francmasonerie roșul este caracteristic sistemului gradelor înalte din „ritul scoțian”, în opoziție cu gradele „albastre” (Ucenic, Companion și Maestru). În psihologia abisală (potrivit lui E Aeppli,), de pildă în vise, roșul exprimă ceva legat de funcția afectivă. „Acolo unde licărește roșul, sufletul este gata de acțiune, începe cucerirea, încep suferințele, apare sacrificiul, dar apar și apăsările; este vorba, în principal, de o relație sentimentală”.

Bratara Kabbalah cu snur dublu si Floarea Vietii


handmade by Mone

Materiale: Amuleta cu Floarea Vietii, snur rosu, accesorii metalice

Pret: 30 lei (vanduta)

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

Snurul rosu vine din Kabbalah, fiind darul divin de la mormantul sacru al mamei Rachela. Potrivit unei traditii, un snur rosu se invasoara la mormant de sapte ori, devenind astfel sacru si cu puteri tamaduitoare, vindecand pe oricine il poarta la mana.
De sapte ori in jurul mormantului semnifica cele sapte zile in care Dumnezeu a creat lumea, iar culoarea rosie simbolizeaza sangele Rachelei. Se crede ca snurul rosu ofera protectie celor care au nevoie, prosperitate celor saraci si copii femeilor infertile. Ceremonia de infasurare a snurului pe mormant si transformarea acestuia intr-unul sfintit este un ritual insotit de rugaciuni catre Dumnezeu si mama Rachela.

Uneori , in traditia iudaica  , firul rosu este infasurat de sapte ori in jurul mainii stangi. Acest lucru semnifica nevoia de protectie din partea Domnului in fiecare din cele sapte zile ale saptamanii. Totodata , 7 reprezinta cele sapte emotii umane si cele sapte emanatii dumnezeiesti (sefirot). Firul rosu se leaga de mana stanga intrucat partea stanga a unui om este mai incarcata de sange , fiind latura egocentrica si slaba a sufletului sau.

Si chinezii au dat o interpretare Firului Rosu, ei numindu’l Firul Rosu al Sortii – , existand si o parabola tare frumoasa despre aceasta, pe care va invit s’o cititi aici.

Ideea Firului Rosu al Sortii o regasim si’n cinematografie, din multitudinea de filme si seriale cu aceasta tema, mentionez recentul serial (2012) TOUCH, care’l are’n distributie pe Kiefer Sutherland. – “Un fir roşu invizibil, îi uneşte pe cei predestinaţi să se întâlnească, indiferent de timp, spaţiu sau circumstanţă. Firul se poate întinde oricât de mult, se poate încurca adesea, dar nu se va rupe niciodată.”

Superstitiei deochiului i se ofera foarte mare importanta in diferite culturi religioase, astfel ca oamenii au gandit modalitati de aparare impotriva energiilor negative pe care ceilalti le indreapta ( constient sau inconstient ) asupra noastra. Turcii tin la intrarea in casa si in bijuterii “nazar boncuk”, iar popoarele arabe au “hamsa”, mana lui Fatima, fiica profetului Mohamed. Insa, cea mai populara forma de protectie impotriva deochiului este snurul rosu purtat la mana. Chiar si in cultura noastra, copiilor mici li se pune la mana un astfel de snur pentru a nu fi deocheati. Cultura Kabbalah spune ca purtand un astfel de snur se creaza o energie mentala si spirituala protectoare.

In ultimul timp, odata cu adoptarea acestei forme de protectie de catre vedete ce au imbratisat Kabbalah si nu numai (Madonna, Britney Spears, Nicole Richie, Lindsay Lohan, Victoria si David Beckham s.a.), bratarile cu snur rosu au devenit accesorii la moda. Astfel ca, reinterpretari ale acestor simboluri au inceput sa apara. Pe o bratara din snur rosu se pot prinde cristale swarovski,  pietre semipretioase, precum si charmuri din metale comune ori pretioase.

In Romania, acest trend a prins extrem de bine, probabil si datorita persoanelor publice (Cătălin Botezatu, Alessandra Stoicescu, Gianina Corondan, Daniela Nane, Mirela Vescan, Catalin Botezatu, Gabriela Vranceanu-Firea, Simona Gheorghe, Diana Munteanu, Mihai Morar, Daniel Buzdugan, Elena Basescu s.a.), care le poarta de cativa ani.

Bratara Kabbalah cu snur dublu (model1)


handmade by Mone

Materiale: snur rosu, accesorii metalice

Pret: 30 lei (vanduta)

Pentru comenzi accesati datele de contact.

Snurul rosu vine din Kabbalah, fiind darul divin de la mormantul sacru al mamei Rachela. Potrivit unei traditii, un snur rosu se invasoara la mormant de sapte ori, devenind astfel sacru si cu puteri tamaduitoare, vindecand pe oricine il poarta la mana.
De sapte ori in jurul mormantului semnifica cele sapte zile in care Dumnezeu a creat lumea, iar culoarea rosie simbolizeaza sangele Rachelei. Se crede ca snurul rosu ofera protectie celor care au nevoie, prosperitate celor saraci si copii femeilor infertile. Ceremonia de infasurare a snurului pe mormant si transformarea acestuia intr-unul sfintit este un ritual insotit de rugaciuni catre Dumnezeu si mama Rachela.

Uneori , in traditia iudaica  , firul rosu este infasurat de sapte ori in jurul mainii stangi. Acest lucru semnifica nevoia de protectie din partea Domnului in fiecare din cele sapte zile ale saptamanii. Totodata , 7 reprezinta cele sapte emotii umane si cele sapte emanatii dumnezeiesti (sefirot). Firul rosu se leaga de mana stanga intrucat partea stanga a unui om este mai incarcata de sange , fiind latura egocentrica si slaba a sufletului sau.

Si chinezii au dat o interpretare Firului Rosu, ei numindu’l Firul Rosu al Sortii – , existand si o parabola tare frumoasa despre aceasta, pe care va invit s’o cititi mai jos:

Parabola lui Wei Gu

Chinezii antici erau de parere ca lumea in care traim este fatalista, ca totul in viata este predeterminat. De aceea, se credea ca nimeni nu trebuie sa isi “forteze” norocul pentru a nu avea parte de karma negativa. Expresiile chinezesti “Firul rosu al sortii” si “Batranul din lumina lunii” sau “Batranul din Luna” sunt derivate dintr-o veche parabola ce demonstreaza predeterminarea evenimentelor importante din viata noastra, precum casatoria.

Potrivit parabolei, Wei Gu din Dulin si-a pierdut parintii atunci cand era doar un copil.  Si-a dorit sa se casatoreasca de tanar dar, cu toate acestea, toate cererile lui de casatorie s-au dovedit fara succes. In al doilea an al lui Zhenguan, in timpul domniei imparatului Tang Taizong, Wei Gu se afla intr-o calatorie si era cazat intr-o casa in regiunea sudica a orasului Song.  A doua zi de dimineata trebuia sa se intalneasca la templul Longxing, in partea vestica a locului de cazare, cu un oficial Chinghe si familia Pan ce se oferise sa isi casatoreasca fata cu el.

Asadar, devreme a doua zi, nerabdator sa se casatoreasca, Wei Gu s-a grabit sa ajunga la templu.  Atunci cand a ajuns acolo, luna inca era sus pe cer. Pe scari, un batran statea sprijinit de o desaga si citea dintr-o carte. Wei Gu s-a holbat la carte incercand sa recunoasca limba in care era scrisa, insa nu a reusit. Atunci, l-a intrebat pe batran: “Ce fel de carte citesti domnule? Inca din tinerete am studiat numeroase limbi ale pamantului, chiar si sanscrita. Insa niciodata nu am intalnit un astfel de scris. Despre ce este vorba?” Omul batran a zambit si a raspuns: “Cartea aceasta nu este din lumea pamanteasca. Cum ai fi putut sa stii scrisul? ” Wei Gu a intrebat:  “Atunci de unde vine ea?” Misteriosul batran spuse: “Cartea vine din Lumea de Dincolo.”  Mirat, Wei Gu a zis: “Cum poate sa apara cineva din Lumea de Dincolo chiar aici?”  Batranul a raspuns:  “Nu conteaza cum am ajuns eu aici, ci faptul ca tu ai venit prea devreme. Fiecare dintre cei din Lumea de Dincolo sunt pe Pamant cu un motiv foarte clar…” – “Si care este motivul tau?” a intrebat Wei Gu.  – “Eu sunt responsabil pentru casatoriile pamantesti“, a raspuns batranul. In acel moment Wei Gu a jubilat:  “Parintii mei au murit cand eu eram mic. De aceea, vreau sa ma casatoresc repede pentru a ma asigura ca numele familiei mele va fi pastrat timp de mai multe generatii. Totusi, orice propunere de casatorie pe care am facut-o in ultimii zece ani a fost respinsa. Iar astazi ma aflu aici pentru a ii cere mana fiicei domnului Pan. Crezi ca vom avea o casatorie fericita?” Inteleptul batran a raspuns: “ Nu.  Femeia cu care te vei casatori abia a implinit 3 ani si va deveni sotia ta atunci cand va implini 17. ” Wei Gu a intrebat atunci: “Ce ai in desaga? ” Omul batran a raspuns: “Fire rosii cu care leg gleznele celor destinati sa fie impreuna. Odata ce doua persoane sunt menite sa se casatoreasca, picioarele lor sunt legate de Firul Rosu al Sortii. Fie ca ele sunt dusmani, despartite de mii de kilometri ori se saracie, atat timp cat au legat Firul Rosu al Sortii, vor fi impreuna.  Asadar, daca gleznele tale sunt legate de acea copila de 3 ani, de ce iti mai cauti alta sotie?” Wei Gu a intrebat:  “Cine este viitoarea mea sotie? Unde locuieste?”  Misteriosul batran a raspuns: “Ei bine,  fata s-a nascut intr-o familie care vinde legume, la nord de locul unde esti cazat tu acum. Daca vrei sa o vezi, trebuie sa stii ca este mereu in piata alaturi de o femeie batrana. Vino cu mine si ti-o voi arata.”

Wei Gu si acel batran din Lumea de Dincolo au asteptat pana la rasarit, doar ca familia Pan nu a aparut la templu. Batranul a inchis cartea si si-a luat desaga, pornind spre piata. Wei Gu l-a urmat. La piata, cei doi au vazut o femeie batrana fara un ochi impreuna cu o fetita de 3 ani. Ambele erau murdare, saracacioase si urate. Omul batran a aratat cu degetul fata si i-a spus lui Wei Gu: “Aceea este viitoarea ta sotie.” Enervat, tanarul a intrebat: “Pot s-o omor?” Nemultumit, misteriosul batran a adaugat: ” Acestei fete ii este destinat sa se bucure de binecuvantarile vietii alaturi de tine. Cum ai putea sa o omori?” Apoi, ca prin magie, omul batran a disparut…

Dupa ce s-a intors acasa, Wei Gu a inceput sa ascuta un cutit pe care i l-a dat mai apoi servitorului sau caruia i-a spus: “Intotdeauna ai facut ceea ce ti-am zis. Daca reusesti sa omori fetita de 3 ani, te voi rasplati cu 10000 de monede.”  Servitorul a promis sa ii indeplineasca dorinta stapanului sau. S-a dus la piata cu acel cutit ascuns in maneca, a asteptat un moment haotic, a injunghiat fata si a fugit. Cand servitorul s-a intors acasa, Wei Gu l-a intrebat daca si-a dus la bun sfarsit sarcina. Servitorul a raspuns: “Am incercat sa ii bag cutitul in inima, insa am ratat, facandu-i o rana intre sprancene…”

Timp de alti 14 ani, Wei Gu a continuat sa isi caute sotie, insa fara succes. La un moment dat i-a fost oferita o slujba de catre Wang Tai, ofiter in Xiangzhou. Wei Gu a acceptat pe loc, iar dupa o scurta perioada de timp, Wang Tai a decis sa i-o dea pe fiica sa de sotie, considerandu-l un barbat extrem de capabil. Tanara avea intre 16 si 17 ani si era incredibil de frumoasa. Wei Gu era multumit de alegerea pe care o facuse, insa un singur lucru era mereu sub semn de intrebare, si anume, de ce purta viitoarea lui sotie o mica floare ornamentala intre ochi, chiar si atunci cand facea baie…

La sfarsitul primului an de casatorie, Wei Gu a intrebat-o pe sotia sa de ce poarta pe frunte acea floare. Izbucnind in lacrimi, aceasta i-a raspuns: “De fapt sunt nepoata lui Wang Tai, nu fiica lui. Tatal meu a murit acum mult timp, la fel si mama si fratele meu. Singurul lucru ce mi-a ramas de la parinti a fost o casa in Sang, unde locuiam cu dadaca mea, Chen. Am supravietuit vanzand legume in piata. Chen avea intotdeauna grija de mine, iar intr-o zi, pe cand aveam 3 ani, m-a luat la piata cu ea. Atunci mi s-a intamplat ceva oribil. Un barbat a incercat sa ma injunghie, insa a nimerit cutitul intre sprancenele mele, lasandu-mi pe viata o cicatrice pe care o acopar cu aceasta floare ornamentala. Sapte-opt ani, mai tarziu, unchiul meu a venit la Lulong si m-a ingrijit de atunci si pana acum ca pe propria lui fiica.” Uimit, Wei Gu a intrebat: “Cumva dadaca ta avea doar un ochi?” Frumoasa sotie a raspuns mirata: “De unde stii?”  Si atunci barbatul i-a marturisit toata povestea.

Dupa ce s-au destainuit unul celuilalt, Wei Gu si a sa sotie au capatat un respect si mai mare unul pentru celalalt. Mai tarziu, au facut impreuna si un copil pe care l-au numit Wei Kun si care, la varsta maturitatii, a devenit guvernatorul provinciei Yanmen.

“Destinul nu poate fi schimbat de mana omului.”

Atunci cand conducatorul orasului Sang a aflat intreaga poveste, a decis sa numeasca locul in care s-a intalnit Wei Gu cu misteriosul batran “Casa Logodnei”.

De atunci si pana astazi, intermediarii indragostitilor sunt cunoscuti si sub denumirea de “Batranul din lumina lunii”, iar toata lumea stie ca, desi uneori se incurca, Firul Rosu al Sortii nu se rupe niciodata! ;)

Ideea Firului Rosu al Sortii o regasim si’n cinematografie, din multitudinea de filme si seriale cu aceasta tema, mentionez recentul serial (2012) TOUCH, care’l are’n distributie pe Kiefer Sutherland. – “Un fir roşu invizibil, îi uneşte pe cei predestinaţi să se întâlnească, indiferent de timp, spaţiu sau circumstanţă. Firul se poate întinde oricât de mult, se poate încurca adesea, dar nu se va rupe niciodată.”

Superstitiei deochiului i se ofera foarte mare importanta in diferite culturi religioase, astfel ca oamenii au gandit modalitati de aparare impotriva energiilor negative pe care ceilalti le indreapta ( constient sau inconstient ) asupra noastra. Turcii tin la intrarea in casa si in bijuterii “nazar boncuk”, iar popoarele arabe au “hamsa”, mana lui Fatima, fiica profetului Mohamed. Insa, cea mai populara forma de protectie impotriva deochiului este snurul rosu purtat la mana. Chiar si in cultura noastra, copiilor mici li se pune la mana un astfel de snur pentru a nu fi deocheati. Cultura Kabbalah spune ca purtand un astfel de snur se creaza o energie mentala si spirituala protectoare.

In ultimul timp, odata cu adoptarea acestei forme de protectie de catre vedete ce au imbratisat Kabbalah si nu numai (Madonna, Britney Spears, Nicole Richie, Lindsay Lohan, Victoria si David Beckham s.a.), bratarile cu snur rosu au devenit accesorii la moda. Astfel ca, reinterpretari ale acestor simboluri au inceput sa apara. Pe o bratara din snur rosu se pot prinde cristale swarovski,  pietre semipretioase, precum si charmuri din metale comune ori pretioase.

In Romania, acest trend a prins extrem de bine, probabil si datorita persoanelor publice (Cătălin Botezatu, Alessandra Stoicescu, Gianina Corondan, Daniela Nane, Mirela Vescan, Catalin Botezatu, Gabriela Vranceanu-Firea, Simona Gheorghe, Diana Munteanu, Mihai Morar, Daniel Buzdugan, Elena Basescu s.a.), care le poarta de cativa ani.