Bratara Talisman Rosa Dorada


61177377_2183095882021274_7070102775849287680_n

Bratara Talisman Rosa Dorada –  protectie divina, sanatate, longevitate, prosperitate, perfectiune, desavarsire, puritate, cunoastere, adevar, bucurie, frumusete, demnitatea, onoare, faima, bunastare, fertilitate, creativitate, echilibru, iluminare spirituala, pasiune, curaj, putere, vointa, credinta, intelepciune, pace interioara, ajutor divin;  porte-bonheur pentru cei ce poarta numele Fecioarei Maria si al Sfintei Rita, dar si pentru cei nascuti pe 22 mai, 15 august, 8 septembrie, ori care se vor ocrotiti si indrumati de catre Sfanta Fecioara, precum si de catre Sfanta Rita.

Materiale: amuleta placata cu aur – Rosa Dorada (Trandafir Auriu), margele de nisip, crimpuri aurii, snur rosu cu insertie de guta

Cod: 58RosaDorada

Pentru comenzi accesati datele de contact.

Trandafirul 

Trandafirul este floarea cea mai strâns legată de istoria omenirii. In legende, basme, obiceiuri, medicina tradiţională, artă sau publicitate, vom observa că el îşi găseşte un rol în aproape toate domeniile. Aceasta nu se datoreaza numai fumuseţii florii sau contrastului aparent dintre delicateţea trandafirului înflorit şi „agrestivitatea” spinilor săi. Mult mai mult contează aureola care învăluie, în subconştientul nostru, caracterul simbolic al florii. Simbolistica trandafirului este atât de cuprinzătoare, încât numai pe această temă au fost scrise volume întregi.

Numele de rosa provine de la celticul ,,/+odd sau /+udd,, care înseamnă roşu, iar cel de trandafir este de origine neogreacă, trandap+ilos insemnand 30 de foiţe.

In hinduism, trandafirul cosmic Tripurasundari simbolizează perfecţiunea, desăvârşirea, Cupa Vieţii, sufletul, inima, iubirea, exprimând frumuseţea Mamei Divine. Odată cu prăbuşirea Imperiului Roman, trandafirii au fost cultivaţi doar în mănăstiri ca plante medicinale, până când Carol cel Mare, în anul 794, i-a repus în drepturile lor fireşti. – Nici unei alte flori nu i s-au atribuit atâtea simboluri.

Incepând din secolul XI, simbolul trandafirului a fost acceptat şi în religia creştină, căpătând mai târziu semnificaţii noi, în bună parte datorită poemului alegoric Divina Comedie a lui Dante Aligheri. – Roza Candida – trandafirul alb dăruit de Beatrice credinciosuluiei iubit, şi Rosa Mystica – Trandafirul Alb al Fecioarei Maria, ambele au devenit simbol al nevinovăţiei, purităţii şi dragostei cereşti, preluat în iconografia religioasă. In Evul Mediu, doar fecioarele puteau să poarte cunune de trandafiri albi, simbolul nevinovăţiei. 
Trandafirul roşu este asociat cu sângele pierdut de Christos răstignit pe cruce şi cu Sfântul Graal, vasul în care Iosif din Arimateea ar fi strâns acest sânge. Numele Rosariului, acel şnur pe care sunt înşirate un număr de mărgele folosit pentru a ţine evidenţa rugăciunilor, derivă tot de la trandafir. In creştinism sunt cunoscute trei dimensiuni ale RosariuluiRosariul Mic – 33 de mărgele mici + 5 mărgele mari (vârsta lui Christos şi cele 5 răni ale sale), Rosariul Mijlociu – 63 mărgele mici +7 mari (vârsta Fecioarei Maria şi cele şapte bucurii şi dureri) şi Rosariul Mare – 150 mărgele mici + 15 mari (numărul psalmilor).
In limba sanscrită, Dshapa înseamnă rugăciune, dar prin schimbarea intonaţiei mai înseamnă şi Trandafir – roză. Originea lui se pierde în timpurile anterioare epocii noastre, a fost folosit iniţial in religia hinduistă, apoi budhistă, apoi preluat de către creştinism (catolici) ca un complet de rugăciuni diferite dedicate Fecioarei Maria, apoi de religia islamică cu semnificaţia iniţială de a ţine evidenţa rugilor.
Multă vreme a existat tradiţia ca în sălile de şedinţă sau deasupra scaunelor de spovadă (la catolici) să existe un trandafir cu cinci petale, aceasta pentru a se ştii că discuţiile şi confesiunile se află sub rosa, adică secrete. Legenda acestui obicei ar fi că zeul Harpocrates ar fi fost mituit de către Eros (Cupidon) cu un trandafir alb, pentru ca el s-o oblige pe zeiţa Venus să nu mai bârfească.
In Islam, trandafirul este simbolul frumuseţii masculine şi al sângelui lui Mahomed, precum şi al celor doi fii ai săi. – Trandafirul Bagdadului reprezintă legea, calea şi ştiinţa, simbolizânda adevărul şi pe Dumnezeul suprem – Allah.
In Evul Mediu creştin, cea mai cunoscută utilizare a trandafirului a fost aceea creată de Papa Leon al IX-lea, în secolul al XI-lea – el a iniţiat Ceremonia Trandafirului Auriu, trimis anual unui monarh european ca semn al stimei şi răsplată a faptelor apreciate de Sfânta Biserică. 
Floarea cu cinci petale a trandafirului sălbaticmăceşul, a fost identificată de vechii greci cu Pentagramul – simbolul ciclului cosmic, iar Aristotel vedea in ea cele cinci elemente esenţiale –  focul, apa, pământul, aerul şi lemnul. 
Trandafirul a fost şi simbolul alchimiştilor care îşi numeau tratatele Trandafiri ai Filozofilor. Trandafirii albi şi roşii erau simbolul dualismului reprezentând principiile ancestrale ale alchimiei – sulfura şi mercurul, iar un trandafir cu şapte petale reprezenta sistemul planetar.
Psihiatrul, psihologul şi filozoful elveţian Carl Gustav Jung, elevul lui Freud, adeptul şi continuatorul metodei psihanalizei, dar raportată la elementul social şi nu sexual, consideră trandafirul ca o formă a unităţii:  o mandală. (Sursa: academia.edu/11353781/Trandafirul)
Simbolistica celor 3 culori: auriu, roşu, albastru:
Auriul, Roşul si Albastrul sunt trei dintre cele șase culori liturgice.
În Biserica Ortodoxă sunt folosite în principal șase culori liturgice: alb, verde, purpuriu (vinețiu), roșu, albastru și auriu. Recent au început a se folosi și veșminte de culoare neagră. În unele locuri mai sunt folosite și culorile portocaliu stacojiu și ruginiu.
Alegerea culorilor veșmintelor liturgice se face în funcție de semnificația fiecărei culori. Astfel, albul reprezintă puritatea luminii harului lui Dumnezeu; verde, culoarea vieții, a Sfântului Duh și a lemnului Sfintei Cruci; purpuriu, pentru patima Domnului Iisus Hristos; roșu închis pentru sângele lui Hristos și pentru sângele martirilor; albastru pentru Maica Domnului; auriu pentru bogăția darurilor Sfântului Duh și roșu deschis pentru flacăra intensă a Oastei Duhovnicești. Negru este în mod tradițional culoarea morții și a doliului în Apus, spre deosebire de Răsărit unde albul este culoarea Adormirii (căci Ortodoxia accentuează Învierea Domnului, nu greutatea și chinul patimilor și morții Domnului). În Rusia, roșu este culoarea bucuriei, strălucirii și frumuseții. Nici una dintre acestea nu este scrisă în anumite reguli sau canoane și, în mod evident, multiplele culori au semnificații diferite pentru diferitele popoare, astfel că și folosirea lor poate fi diferită de la caz la caz. (Sursa: Wikipedia)
Auriul, Roşul si Albastrul sunt cele trei culori principale in care se zugrăveşte veşmântul Maicii Domnului.
Ca regulă, veşmântul Maicii Domnului se zugrăveşte în trei culori principale: în auriu, roşu şi albastru. Haina de dedesubt este albastră, cea de deasupra roşie, amândouă întreţesute, ţesute şi împodobite cu aur. Culoarea aurie simbolizează nemurirea, cea roşie – slava şi domnia, iar cea albastră – cerurile. Ceea ce înseamnă: înveşmântată în slavă nemuritoare în ceruri este ea, cea oarecând pătimitoare şi roabă a Domnului pe pământ. (Sursa: Doxologia.ro)

AURIUL

Auriul este asociat cu elementul metal si reprezinta demnitatea, onoarea si faima. Ca si galbenul, este pozitiv si optimist, dar are mai multa distinctie. In vechea China, numai imparatul si familia sa aveau dreptul sa poarte haine aurii. In prezent, auriul este combinat cu rosu, pentru noroc si bunastare.

Auriul imprumuta din efectele benefice asociate soarelui: iubire, generozitate, cunoastere. De asemenea, aurul si, implicit, auriul, sunt strans legate de ideea de perfectiune. Asa se explica de ce, in alchimie, plumbul este transformat in aur, prin acest proces marcandu-se trecerea de la uman la divin.
Aurul alchimistilor simbolizeaza perfectiunea, scopul suprem. Nu este vorba despre aur ca metal, asa cum se crede adesea, ci, mai degraba, despre o evolutie spirituala, de o ascensiune din plan material in plan spiritual. Plumbul, simbol al omului care nu se poate detasa de valorile materiale, parcurge o serie de transformari prin care se preschimba in aur, semnificand omul care s-a desprins de lumea terestra.
Aurul a fost, dintotdeauna, apanajul capetelor incoronate, regi si imparati straduindu-se, de-a lungul istoriei, sa acumuleze cat mai mult metal pretios, pentru a arata lumii intregi cat sunt de bogati si de puternici. Ca simbol al puterii sale absolute, regele Frantei Ludovic al XIV-lea, supranumit si Regele Soare, a facut din Versailles un palat somptuos, in care predomina culoarea auriu. Auriul este culoarea fastului si a luxului, fiind purtat, odinioara, exclusiv de persoanele din clasele instarite. Asa cum, in Evul Mediu, galbenul a reprezentat gelozia si tradarea, aurul are si el conotatii negative, fiind adesea asociat zgarceniei si orgoliului.
In Egiptul Antic, aurul era simbolul vietii vesnice, iar camerele mortuare erau decorate in auriu, ca o garantie a nemuririi sufletului. Vechii egipteni vedeau in aur imaginea lui Ra, divinitate solara, si asociau aurul spicelor de grau, ca sursa de viata. In cultura budista, auriul este simbolul perfectiunii absolute, al echilibrului, iluminarii spirituale si, totodata, al eternitatii. De aceea, multe dintre statuile care il reprezinta pe Buddha sunt aurite.
De asemenea, aurul evoca soarele in toata splendoarea sa, iar auriul preia din atributele astrului ceresc: stralucire, lumina, caldura, fertilitate. In China, aurul si culoarea aurie sunt asociate ideii de fertilitate – se considera ca aurul se naste din pamant. Asa se face ca, in cultura chineza traditionala, patul nuptial era acoperit cu matase aurie. Tot in China, aurul este si simbolul iubirii, iar prin expresia nunta de aur se face referire la o dragoste perfecta. In traditia crestina, datorita naturii sale solare, aurul este unul dintre simbolurile asociate lui Iisus Hristos. Pentru ortodocsi, aurul simbolizeaza lumina divina si perfectiunea, icoanele si multe dintre tablourile medievale fiind pictate pe fundal auriu.

 

CULOAREA ROSIE

Este culoarea cel mai des amintită de persoanele supuse unui experiment în timpul căruia li se cerea să aprecieze culoarea preferată. Sub forma oxidului de fier, această culoare a însoțit în drumul său omenirea încă din epocile preistorice și a fost întotdeauna folosită în arta rupestră a epocii fierului. Omul de Neandertal presăra pe trupul celor îngropați acest colorant pentru a le reda „culoarea caldă” a sângelui și a vieții. În general , roșul este considerat agresiv, vital și dătător de putere, înrudit cu focul și simbolizează atât iubirea cât și lupta pe viață și pe moarte. Asupra tempermentelor introvertit-melancolice are o acțiune iritantă și de respingere.

Prin forta, puterea si stralucirea lui, rosul este considerat pretutindeni ca fiind simbolul fundamental al principiului vital. Culoare a focului si a sangelui, prezinta, din punct de vedere simbolic, aceeasi ambivalenta ca si acesta din urma, in functie de nuanta sa, deschisa sau inchisa.

V. Kandinsky considera rosul deschis, exploziv, centrifug, ca fiind diurn, masculin, tonic, indemnand la actiune si aruncandu-si stralucirea aidoma soarelui, cu o putere uriasa si de neinvins.

Rosul inchis este, dimpotriva, nocturn, feminin, tainic, centripet. El reprezinta nu expresia, ci misterul vietii. Rosul inchis are si o semnificatie funerara. Ambivalenta culorii rosii a sangelui ne dezvaluie doua situatii: cand este ascuns, sangele este esenta vietii, varsat, el inseamna moarte.

Rosul viu, diurn, solar, centrifug indeamna la actiune. El este imaginea inflacararii si frumusetii, a fortei impulsive si generoase, a tineretii, sanatatii, a bogatiei, a erosului liber si triumfator.

Ambivalenta din care provine toata puterea de fascinatie a culorii rosii poarta in ea, strans legate, cele mai adanci pulsiuni umane: actiunea si pasiunea, eliberarea si asuprirea.
In Extremul Orient, rosul evoca in general caldura, intensitatea, actiunea si pasiunea. Rosul este culoarea tendintei expansive, rajas.

Intruchipare a ardorii si a navalnicei tinereti, rosul este, in traditiile irlandeze, culoarea prin excelenta razboinica.

In Japonia, culorea rosie este purtata aproape exclusiv de catre femei. Este un simbol al sinceritatii si fericirii.

Rosul este considerat un stimulent universal. Aceasta culoare are actiuni binefacatoare asupra sangelui si faciliteaza regenerarea celulara, mareste puterea vointei si curajul.

Rosul creste presiunea sanguina, mareste tonusul muscular, activeaza respiratia, da o senzatie pregnanta de caldura, datorita intensitatii ridicate a energiei radiante a lungimii de unda electro-magnetica ce ii corespunde.

Rosul este o culoare calda, stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune indeosebi in plan psihomotor, stimulent intelectual, usor nelinistitor, confera senzatie de pierdere in spatiu, aprindere, insufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile de idei.

Indicatiile terapeutice ale culorii rosii:

– anemie,
– bronsita,
– guturai,
– debilitate fizica (slabiciune),
– depresie psihica,
– dureri reumatismale,
– gripa,
– guturai,
– idiotenie, imbecilitate,
– moleseala, lancezeala,
– oboseala,
– paralizie, paralizie infantila,
– raceala,
– tuberculoza,
– tulburari respiratorii

– stari inflamatorii,

– tulburari emotionale.

În simbolistica propriu-zisă are varii semnificații. În Egiptul antic, numai în „coroana roșie” a deltei (Nilului Egiptului de Jos) avea o semnificație pozitivă, însă în rest roșul era asociat cu șarpele-dușman Apepși cu zeul-dușman Suteh În papirusuri aceste nume apar scrise cu cerneală roșie; animalele colorate în roșu (de pildă câinii) erau detestate, întrucât această culoare era asociată întotdeauna cu actul de violență. În arta precolumbiană roșul era rareori utilizat, de pildă pentru a reprezenta sângele, soarele și focul, iar sub formă întreruptă, pentru a reprezenta pielea. La mayași el reprezintă estul, iar la popoarele din regiunea superioară a vechiului Mexic reprezintă sudul; la fel și la chinezi, unde în timpul dinastiei Chou (1050-256 î. Hr.) roșul (ho) era culoarea sacră, dătătoare de viață, ea anticipând steagurile roșii ale Chinei comuniste. Roșul era și culoarea împărăției zeilor fericirii. Combinația roșu-verde, considerată în Europa dură și agresivă, în China simbolizează longevitatea, de pildă în cazul ciorapilor verzi și fustelor roșii din veșmântul tinerelor fete sau în cazul lămpilor roșii și a vinului verde de la hanuri.

În arta tradițională creștină, roșul era culoarea sângelui jertfei lui Hristos și al martirilor, a iubirii arzătoare (de pildă în veșmântul lui Ioan, ucenicul favorit a lui Iisus) și a flăcărilor de Rusalii ale Sfântului Duh. „Roșul cardinal” ar trebui să semnifice că purtătorii acestei culori erau pregătiți pentru moartea prin jertfă pentru biserică. Culoarea are o semnificație pozitivă ca expresie a iubirii biruitoare și in scenele creației și ale învierii lui Hristos. La veșmintele de liturghie, roșul iese în evidență la sărbătoarea mucenicilor, a Sfântului Duh și a Păresimilor. În simbolistica populară, roșul este culoarea iubirii (asociată de pildă, florilor și îndeosebi trandafirilor), dar și a vieții (astăzi roșu, „mâine mort”) și a furiei („a vedea roșu înaintea ochilor”).

În alchimie roșul alcătuiește împreună cu albul, un sistem dual și simbolizează principiul material sulf, adică ceea ce arde. Această polaritate ar trebui corelată cu doctrina antică despre procreere, potrivit căreia noua viață apare acolo unde sângele (sângele menstrual) se unește cu sperma albă, aceste două culori fiind în general asociate simbolisticii creației.

În francmasonerie roșul este caracteristic sistemului gradelor înalte din „ritul scoțian”, în opoziție cu gradele „albastre” (Ucenic, Companion și Maestru). În psihologia abisală(potrivit lui E Aeppli,), de pildă în vise, roșul exprimă ceva legat de funcția afectivă. „Acolo unde licărește roșul, sufletul este gata de acțiune, începe cucerirea, încep suferințele, apare sacrificiul, dar apar și apăsările; este vorba, în principal, de o relație sentimentală”.

 

Albastrul

 

Dintre culori, albastrul este cea mai adâncă, căci privirea pătrunde fără a întâlni niciun obstacol. Albastrul este cea mai imaterială dintre culori. În general, natura nu înfățișează albastrul decât alcătuit din transparență, adică un vid acumulat, vid al aerului, al apei, vid al cristalului sau al diamantului. Vidul este precis, pur și rece.

Albastrul este cea mai rece dintre culori și, în valoarea sa absolută, cea mai pură, în afara vidului total al albului neutru. Albastrul deschis este calea reveriei, iar când se întunecă, albastrul devine o cale a visului.

Un mediu albastru calmează, liniștește, dar, spre deosebire de cel verde, nu tonifică, pentru că el nu prefigurează decât o evadare fără priză asupra realului, o eliberare care, cu timpul, devine deprimantă. Profunzimea verdelui conferă, după Kandinsky, o impresie de odihna terestră și de mulțumire de sine, în timp ce profunzimea albastrului are o gravitate solemnă, supraterestră.

Albastrul și albul, culori ale Sfintei Fecioare, exprimă detașarea față de valorile acestei lumi și înălțarea sufletului către Dumnezeu, adică spre aurul care va întâmpina albul virginal, în timpul ascensiunii sale prin albastrul ceresc.

În budismul tibetan, albastrul este culoarea lui Vairochana, a Înțelepciunii transcendente, a potențialităților și, simultan, a vacuității, a cărei posibilă imagine este aceea a imensității cerului albastru. Lumina albastră a Înțelepciunii lui Dharmadhatu (lege sau conștiință originară) are putere orbitoare, dar ea este cea care deschide calea Eliberării.

Culoarea albastru face să crească capacitatea de apărare imunitară și facilitează foarte mult regenerarea celulară.

Culoarea albastru este în general indicată în stări infecțioase și în afecțiuni virale, în stări febrile, insolație, stări de vomă, spasme nervoase, crize acute de reumatism, bufeuri de căldură (senzații de încălzire bruscă de jos în sus, însoțite de transpirații care apar în unele dispepsii digestive sau după mese încărcate, cât și în perioada de climateriu la ambele sexe).

Culoarea albastru ne permite să ne deschidem cu entuziasm față de tot ceea ce este elevat și minunat în jurul nostru. Totodată, ea ne ajută să trăim într-o deplină armonie în anturajul nostru.

Utilizarea excesivă a acestei culori poate însă produce oboseală, iar o ambianță predominant albastră permanent poate provoca depresie și constipație. Hainele intime de corp ce au culoarea albastră, nu sunt de asemenea indicate.

  • Efectele fiziologice: scade presiunea sanguină, scade tonusul muscular, calmează respirația și reduce frecvența pulsului.
  • Efectele psihologice: culoare rece, odihnitoare și liniștitoare, îndeamnă la calm și reverie, predispune la concentrare și liniște interioară, conferă seriozitate, reverie sublimă, disponibilități evocatorii, senzație de spațialitate, îngăduință, pace inefabilă, dor, nostalgie spirituală, favorizează amplificarea proceselor de inhibiție și de încetinire a ritmului activității, face să apară senzația de depărtare în spațiu, de detașare, de infinit și meditație spontană.

Indicații terapeutice

  • abcese gingivale, dureri de dinți;
  • afecțiuni ale gâtului, durere (inflamație) în gât, gușă;
  • aftă;
  • arsuri;
  • colică;
  • criză biliară;
  • dereglare nervoasă;
  • diaree;
  • dizenterie;
  • dureri de cap, migrenă;
  • epilepsie;
  • febră tifoidă;
  • friguri;
  • hemoroizi care sângerează;
  • holeră;
  • icter (gălbinare);
  • inflamare a creierului, a intestinelor, ochilor;
  • insolație;
  • insomnie;
  • isterie;
  • menstruație dureroasă;
  • pojar;
  • prurit (mâncărimi);
  • palpitații;
  • reumatism;
  • spasme;
  • tăieturi (răni);
  • tulburări ale bilei;
  • tulburări provocate de șocuri;
  • vărsat de vânt. (Sursa: Wikipedia)

Culoarea are mai multe semnificații spirituale, fiecare dezvăluind un atribut diferit al Maicii lui Dumnezeu.

Când admirăm arta creștină din ultimul mileniu, observăm că o singură culoare este aproape întotdeauna asociată Fecioarei Maria: albastrul.

De ce? Ce semnificație are?

Pentru început, culoarea albastră are rădăcini biblice profunde în Vechiul Testament. Potrivit dr. R. Jared Staudt, culoarea este specific menționată ca și culoarea poporului Israel, în cartea Numeri.

„Vorbește fiilor lui Israel și spune-le să-și facă ciucuri la poalele hainelor lor din neam în neam, iar pe deasupra ciucurilor de la poalele hainelor să pună un șiret de mătase albastră. Și va fi că-n ciucurii aceștia vă veți uita spre a vă aduce aminte de toate poruncile Domnului ca să le pliniți și spre a nu mai rătăci după cugetele voastre și după ochii voștri, întru care voi vă desfrânați urmându-i.” (Numeri 15, 38-39)

Pentru poporul lui Israel, albastrul duce cu gândul la urmarea poruncilor lui Dumnezeu, în contra voinței egoiste a omului.

Acest lucru a fost pus în aplicare cu strășnicie de către Preacurata Maică care a spus: „Iată, roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!“ (Luca 1, 38). Ea a fost credincioasa Fiică a Sionului care a împlinit chemarea de ascultare, pe care Dumnezeu a cerut-o de la israeliți.

În plus, Cartea Numeri le cerea leviților să aștearnă peste chivotul mărturiei „un înveliș de lână albastră” (4: 6). Și mai departe: „pe masa pâinilor punerii-înainte vor așterne o față de masă albastră”(4, 7).

Maria este în mod tradițional numită Chivotul Legii celei Noi, deoarece ea a ținut în sine Prezența Divină a lui Dumnezeu.

Pe de altă parte, în tradiția bizantină veșmintele albastre ale Mariei au un înțeles diferit.

Albastrul în iconografie reprezintă transcendența, misterul și divinitatea. Este culoarea cerului și, ca rezultat, este văzută ca o culoare cerească.

Roșu în schimb este văzut ca o culoare pământească, culoarea sângelui.

Isus este de obicei ilustrat în icoane purtând pe deasupra un veșmânt albastru, iar pe dedesubt unul roșu, simbolizând modul în care firea divină îi învăluie firea umană.

Pe de altă parte, Maria poartă pe deasupra un veșmânt roșu, iar pe dedesubt unul albastru, reprezentând modul în care ea purta divinitatea – pe Isus – în sânul umanității sale.

Când Maria i-a apărut Sfântului Ioan Diego, ea purta o mantie albastră-verde. Potrivit Cavalerilor lui Columb, „mantia de culoare verde-albastră simbolizează cerul. În plus, culoarea mantiei indică regalitatea, deoarece numai împărații puteau purta veșminte de acea culoare”.

Deci albastrul este o culoare foarte importantă în tradițiile artistice ale creștinismului și are înțelesuri spirituale profunde care indică diferitele atribute ale preacuratei Maici. Este o culoare sacră, care ne aduce aminte de credincioșia Mariei și de rolul ei privilegiat în istoria mântuirii. (Sursa: e-communio.ro)

 

61505206_1108280272714083_5630398088616083456_n.jpg

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

 

Rudraksha Capricorn (unisex)


Mone Camino

Mone Camino

Rudraksha CapricornBratara Rudraksha pentafatetata (unisex) remediu pentru o viata lunga si o sanatate de fier (amplifica efectele pozitive asupra sanatatii, tonic general de sănătate), pace si calm, dragoste, fericire, faima, bunastare; faciliteaza implinirea spirituala, prosperitatea, creativitatea, intuitia,  implinirea materiala, reusita in afaceri, armonia in  familie si o viata fara temeri (protectie de accidente; inlaturarea obstacolelor; eliminarea karmei negative; schimbarea destinului), chakra 5, genereaza buna dispozitie si o senzatie de beatitudine (antideprimare/antidepresiv).

Mone Camino

Provenienta Rudraksha: India

Dimensiune Rudraksha: 8-10mm

Materiale: 6 seminte Rudraksha pentafatetata, Amuleta Moneda Zodia Capricorn, inchizatoare Toggle Inima, tuburi si capacele metalice, snur insertie guta, margelute metalice, alte accesorii metalice.

Cod: 120 Rudraksha Capricorn

Pentru comenzi accesati datele de contact.

Mone Camino

Rudraksha  pentafaţetată (5 mukhi Rudraksha) simbolizeaza Tatal Divin si aduce pace si calm, avand, de asemenea, puteri tamaduitoare. Ea asigura o viata lunga si o sanatate de fier pentru cei ce o poarta aproape de corp. Calmeazaprotejează sănătatea, aduce pace si faima, fiind totodata utonic general de sănătate. Creste puterea mentala si imbunatateste puterea fizica, aduce  bunastare, indeparteaza obstacolele si karma negativa, contribuie la vindecarea maladiilor si aduce bogatie, succes si prosperitate.

Rudraksha pentafaţetată îsi protejeaza stapanul de atacurile bruste, neasteptate si ajuta la crearea unei mai bune dispozitii în cazul persoanelor deprimate. Este benefica in controlul tensiunii arteriale si diabet. De asemenea, este folosita pentru boli ale urechilor, coapse și rinichi. Este binecuvântata de către cele cinci forme ale lui Shiva: Saddyojat, Tatpurush, Aghor, Vamdev și Isshan. 

Din punct de vedere astrologic, Cinci Mukhi Rudraksha este guvernata de Jupiter, poate de aceea detine puterea de a genera o senzatie de beatitudine (testat!). Este forma lui Rudra numit Kaalagni, controlează cele cinci elemente:  Agni (foc), Jal (apa), Vaayu (aer), Aakash (cer)  si Prithvi (pamant), iar chakra corespondenta este Vishuddha (chakra 5). Mantrele corespondente sunt “AUM HREEM NAMAH” si “AUM NAMAHA SHIVAYA“.

Mone Camino

Se spune ca aceasta Rudraksha păstreaza purtatorul mereu pe calea Adevărului si îl face bogat.

https://monecamino.wordpress.com/2015/02/12/rudraksha-by-mone/

Mone Camino

MONEDA

MONEDA aduce noroc si bunastarea financiara.

Moneda, ca simbol, are valoare morala, simbolul esential estechipul sufletului”, sufletului e pecetea lui Dumnezeu, iarmoneda arata chipul regelui/reginei; monedele vechi sunt considerate a purta influente spirituale, cu mare putere energizanta. Spiritual, sunt considerate expresie a degradarii, degenerarii traditiei.

Mone Camino

Pentru detalii privind ofertele promotionale, accesati pagina Promotii.

Mone Camino

Bratara Talisman ANOCCHIATURA – unisex


“Mâna care poartă turcoaz și pune pecetea, nu va cunoaște niciodată sărăcia.” – Al-Qazwini

Mone Camino

Bratara Talisman ANOCCHIATURAantideochi, protectie, portbonheur, curaj, vindecare (sanatate), succes in afaceri si negocieri, prosperitate, longevitate, confort spiritual, buna dispozitie, binecuvantare divina, noroc, calm interior, creativitate, serenitate, dragoste, vitalitate fizica si psihica, chakra 5 (Vishuddha), dezvoltare personala, echilibrare energetica.

Mone Camino

Materiale: amuleta Ochiul Magic din Turcoaz, snur soutache bleumarin, snur negru cu insertie de guta, margelute Toho turcoaz, acrilice, accesorii metalice argintii

Cod: 55 ANOCCHIATURA

Pentru comenzi accesati datele de contact.

Mone Camino

OCHIUL MAGIC

Ochiul Magic, “Ochiul Norocos” sau “Ochiul Raului” este o amuleta care protejeaza impotriva ochiului rau sau deochiului, pe principiul ANOCCHIATURA: opusul a ceea ce dorește un tip de forta negativa sau de putere malefica care, printr-o doza constienta sau inconstienta de invidie sau de resentiment, se poate ascunde chiar si in cele mai binevoitoare complimente sau/si priviri. Amuleta are rolul de a atrage si a distruge energia negativa directionata catre o persoana.

Pe parcursul intregii istorii a umanitatii, ochiul a fost considerat un simbol puternic, avand functia de a proteja impotriva fortelor malefice. Aceasta traditie universala a capatat o noua valenta in arta sticlariei (veche de 3000 de ani) din Anatolia, Turcia. Aici, un mester sticlar imbina puterea simbolica a ochiului cu forta focului , dand nastere unui talisman deosebit, numit Nazar Boncuk (Ochiul Raului, “Evil Eye” in engleza, “ayin harsha” in limba araba, “mauvais oeil” in franceza, “mal occhio” in italiana, “jettatore” in dialectul sicilian, “mal ojo” sau “el ojo” in spaniola, “ayin ha’ra” in ebraica, “büsen Blick” in germana, “oculus malus” in latina).

Numele turcesc al acestui talisman este “Nazar Boncuk”. El poate fi vazut in Turcia atarnand deasupra intrarilor din case, agatat la geamul din spate al masinilor, purtata la gat de catre multe persoane si, mai ales, prins de imbracamintea copiilor nou-nascuti. Femeile il poarta pe bratari, cercei sau/si pe un lantisor in jurul gatului.

TURCOAZ: protectie (absorbtie a energiilor negative de orice tip, de aceea se foloseste pentru indepartarea “ochiului rau”, a deochiului, impotriva vrajilor si a magiei negre, pentru protectie si impotriva poluantilor din mediul inconjurator,  radiatiilor electromagnetice, razelor X; simte invidia, ura, infidelitatea, rautatea si energiile negative, schimbandu-si culoarea cand se apropie un pericol sau cand cineva ii vorbeste de rau posesorul; poate prevesti moartea (se sparge) si boalacuraj, vindecare (sanatate), succes in afaceri si negocieri, prosperitate, longevitate, confort spiritual, buna dispozitie, binecuvantare divina, noroc, capacitatea de a folosi mai bine timpul, eficienta, organizare, gasirea unei iesiri din orice problema, putere, comunicare cu lumea fizica si lumile spirituale, intuitie, calm interior, creativitate, serenitate, dragoste romantica, vitalitate fizica si psihica, chakra 5 (Vishuddha), efect intaritor asupra corpului fizic, accelereaza regenerarea tesuturilor, previne si inlatura atacurile de panica, intareste sistemul imunitar, alunga infectiile virale, elimina atitudinea de matir, favorizeza dezvoltarea personala, fiind de mare ajutor in concentrare si meditatie, in post si rugaciune si in lucrul cu noi insine; atenueaza nervozitatea (tracul), ajuta la rezolvarea problemelor intr-o maniera creativa, tonifica inima, imbunatateste vederea,  confera forta cuvintelor, mentine si consolideaza relatiile, incurajeaza atentia pentru detaliu,  trezeste entuziasmul si inspira proiectele noi, ajutand la descoperirea talentelor ascunse; echilibreaza centrii energetici, dezvolta constiinta superioara, inlatura inhibitia si vechile angajamente, precum si ideile fixe, foarte eficient impotriva viciului fumatului.

Bratara Talisman HeartHamsa


Mone Camino

Bratara Talisman HeartHamsa – portbonheur, protectie, antideochi, noroc, confort material/abundență/prosperitate/belsug, dragoste, longevitate, fericire, pace, fertilitate, puritate, inteligenta, forta, demnitate, statorniciei, castitate, stabilitate, rabdare, smerenie, putere spirituala, cunoastere, iluminare, vindecare, purificare, vitalitate, Muladhara chakra.

Materiale: Amuleta Hamsa (Mana Fatimei) din zamac, amuleta Inima, amuleta Elefant, piele rosie eco, inchizatoare Toggle Inima, accesorii metalice argintii

Cod: 60 HeartHamsa

Pentru comenzi accesati datele de contact.

ELEFANTUL

Elefantul, simbol cosmic, prezent doar in Africa si Asia a uimit popoarele lumii prin numeroasele sale reprezentari. In arta, in buddhism si nu numai, elefantul reprezinta puterea regala, forta, demnitatea, rabdarea, smerenia. Deasemenea, in arta feng-shui el este un animal care aduce noroc, longevitate si fericire. In mitologie cat si in religie, elefantul a devenit un simbol demn de onorat.

In India, China si Africa a luat atributele fertilitatii si inteligentei, iar in multe culturi este apreciat ca unul dintre animalele sfinte – elefantul alb. A fost descris adesea in folclor si in povestile de razboi din China Antica. Sa ne aducem aminte ca expeditia lui Alexandru cel Mare a intalnit astfel de “monstri”. In China au fost folosite, deasemenea, in razboaie. De aici, simbolul acestor animale marete, foarte blande si inteligente a fost rasturnat spre haos, forta bruta si manie oarba. Elefantul alb care exprima puritatea a fost interpretat in traditiile Indiei, Indochinei si Thailandei ca animal sfant.

In buddhism el reprezinta intruchiparea lui Buddha si poate fi calarit numai de regi si zei.

Daca pentru occidentali elefantul reprezinta o imagine vie a masivitatii si a stangaciei, pentru asiatici el are o semnificatie fundamental diferita. Elefantul este animalul pe care incaleca regii, si, in primul rand, Indra, Regele ceresc. El simbolizeaza deci puterea regala. Elefant mai este si numele lui Shiva in exercitiul functiunilor sale de suveran. Odata intrat in actiune, efectul puterii regale aduce pacea si prosperitatea. Forta elefantului (matangi) da acelora care il incoca tot ce-si pot dori. In multe regiuni, si mai ales in cele musonice, acest dar este ploaia, ce reprezinta o binecuvantare cereasca: in Siam (Thailanda), in Laos, Cambodgia, elefantul alb aduce ploaia si recolte bogate, caci Indra este si zeu al furtunilor, iar elefantul poarta pe cap o nestemata care are stralucirea fulgerului.

Elefantul mai este si un simbol al statorniciei si stabilitatii. In Yoga, este atribuit chakrei muladhara si corespunde , in consecinta, elementului pamant si culorii ocru. Elefantul il insoteste pe Boddhishattva Akhobhaya, Neschimbatorul. In anumite mandale tantrice, intalnim elefantul fie asezat la portile cardinale, fie in punctele colaterale. Il intalnim deasemenea si la Angkhor, in Mebon-ul oriental si, mai ales, la Bakong. El semnifica dominatia centrului regal asupra directiilor spatiului terestru. Prezenta sa, intre alte simboluri, in preajma lui Vasudeva-Vishnu, ca stapan al celor trei lumi, pare sa indice suveranitatea sa asupra lumii pamantesti.

Elefantul mai invoca si imaginea lui Ganesha, simbol al cunoasterii. Trupul sau omenesc reprezinta inca microcosmosul, manifestarea, in timp ce capul sau de elefant este macrocosmosul, non-manifestarea. Potrivit acestei interpretari, elefantul este de fapt inceputul si sfarsitul, ceea ce se intelege, deopotriva, din dezvoltarea lumii manifestate pornind de la particula om (deci de la stadiul de non-manifestare), cat si din implinirea interioara a yoghinului. Gaja, elefantul este alfa si omega.

Simbolismul elefantului este, deasemenea, foarte folosit in formularile buddhiste: regina Maya l-a plasmuit pe Buddha dintr-un elefantel. Aici indeplineste un rol angelic. Lucru neasteptat, daca n-am sti deja ca elefantul este instrumentul actiunii si binecuvantarii ceresti. Uneori, ca sa poata figura zamislirea lui Buddha, elefantul este infatisat singur. Alteori, aflat in varful unui stalp, el evoca iluminarea; ceea ce ne trimite la simbolismul cunoasterii figurat de Ganesha. O semnificatie apropiata atunci cand apare incalecat de Boddhisattva Samantabhadra, exprimand, nu mai putin formal, puterea cunoasterii. In mod secundar, forta brutala este infatisata in episodul elefantului furios Nalagiri.

Ca si taurul, broasca testoasa sau alte animale, el mai indeplineste, in India si Tibet, rolul de animal-ce-sprijina-lumea: universul este asezat pe spinarea unui elefant. In numeroase monumente il vedem aparand in chip de cariatida: aici este cosmofor. Prin faptul ca poseda el insusi structura cosmosului (patru stalpi sprijinind o sfera), mai este considerat si animal cosmic.

In Africa, potrivit credintelor baoule, elefantul simbolizeaza forta, belsugul si traiul indelungat. La triburile ekoi – de la care populatiile iibo din Biafra au imprumutat cultul si institutiile lui Ekkpe – este simbolul violentei si al urateniei. Aici insa, simbolul nu depaseste nivelul metaforei.

Tot la acest nivel, elefantul serveste ca atribut al puterii regale, daca nu ii luam in considerare decat propria masa; al regelui care se fereste de nebunie si de nechibzuinta, daca tinem seama de suspiciunea si de prudenta elefantului; ca atribut al smereniei, daca e sa dam crezare lui Pliniu si lui AElianos: “Cand straluceste luna noua, elefantii, asa cum am auzit, manati de nu stiu ce inteligenta naturala si misterioasa, poarta niste ramurele, smulse de curand din padurile in care au pascut, le ridica si, inaltandu-si ochii spre cer, scutura usor aceste crengi de parca ar adresa o rugaciune zeitei,ca sa-si atraga bunavointa si obladuirea ei”; un atribut, in sfarsit, al castitatii, daca este adevarat ca, asa cum afirma Aristotel, atunci cand o femela este insarcinata (vreme de doi ani) masculul nu se apropia de o alta, mai mult, elefantul ar fi cel care razbuna adulterul. O gravura din secolul al XVII-lea ilustreaza aceste relatari, infatisand un elefant care se lupta cu un mistret precum neprihanirea cu libidoul.

Acest simbol devine o parte vie a culturii si civilizatiei si astfel acopera prapastia dintre material si spiritual. Simbol al fortei pshice, el ajuta omul in calatoria sa initiatica caci neofitul, la inceputul calatoriei sale, este considerat un elefant gri, a carui minte este salbatica, si pe parcurs ce avanseaza, el este reprezentat de elefantul alb, simbol al controlului. (Sursa: mythologica.ro)

MANA FATIMEI (HAMSA/KHAMSA)

Ĥamsa arabă (خمسة‎) este un simbol folosit in producerea de amulete, obiecte de decor sau bijuterii. Musulmanii o cunosc drept “mâna Fatimei”, iar creștinii drept “Mâna Fecioarei Maria“. Ca amuletă, este folosită, de cele mai multe ori, ca protecție împotriva deochiului. Numele ei provine de la cifra cinci (خمسة – inseamna cinci in arabă).

Purtatorul Khamsei se va bucura de abundență,noroc,vitalitate, va fi favorizat de astre şi de energiile benefice ale Universului.  Talismanul acesta este considerat a fi cel mainorocos din toate câte se cunosc şi e recomandabil să fie purtat sub formă de brăţară.  Mâna Fatimei are un efect deosebit de puternic asupra purtătorului mai ales atunci când acesta se află la o răscruce în viață. Mâna Fatimei vaadapostipurtătorul de obstacole, certuri și adversitate,ajutându-l să-şi schimbe destinul într-un sens pozitiv.

Cel puțin în forma ei clasică, Hamsa reunește simbolistica cifrei cinci, a ochiului și pe cea a mâinii, toate trei fiind simboluri universale, considerate ca având o anumită putere în ceea ce privește protecția (mai ales împotriva deochiului). Motivul reuniunii de simboluri folosite pentru scopuri asemănătorare este acela de a spori puterea amuletei, mai ales că nu există o tradiție care în ceea ce privește materialul din care ar trebui confecționată pentru a proteja mai bine sau al momentului zilei în care ar trebui realizată (ca la runele antice). În lipsa acestor metode ritualice de a spori puterea, tradiția adaugă din ce în ce mai multe simboluri pe “mâna Fatimei”, pasaje din Coran, reprezentări florale sau animale, cu scop nu numai estetic dar și de a spori capacitatea defensivă.

Cifra cinci apare multe culturi ca un simbol al echilibrului și al uniunii, fie că reprezintă îsoțirea principiului ceresc cu cel pământesc al mamei ca la hierogami ,totalitatea celor cinci simțuri și forme sensibile ale materiei sau ordinea și perfecțiunea universului: două axe, una verticală și una orizontală, trecând prin același centru. Cifra cinci este, prin exelență, un simbol al echilibrului. Reprezentând o stare de stabilitate, cifra cinci apără împotriva fluxului de energii negative ca aceea ce cauzează deochiul. Din moment ce energiile unei persoane sunt în armonie este greu ca deochiul să gasească un punct slab în care să cauzeze stricăciune. Chevalier consideră că “pentru a alunga deochiul, se întind cele cinci degete ale mâinii drepte și se rostește: ‘Cinci în ochiul tău” sau “Cinci pe ochiul tău”(…) Astfel cifra cinci a devenit un farmec prin sine însăși.”

Pentru Islam, cifra cinci este o cifră a integralității ritualurilor, a cercurilor complete: “În Islam, unde i se manifestă o adevărata predilecție, cinci este o cifră fastă: pentagrama celor cinci simțuri și a căsătoriei. Cinci este numărul orelor de rugăciune, al bunurilor hărăzite dijmei, al elementelor din hajj (și al zilelor petrecute pe Arafat), al felurilor de post, al motivelor pentru care se face abluțiunea, al dispenselor pentru ziua de vineri. Tot aici întâlnim cea de-a cincea parte din comori sau din pradă, cele cinci generații necesare răzbunării tribale, cele cinci cămile pentru diya, cele cinci takbir sau formule de rugăciune: Mare este Allah!, cei cinci martori ai Mubahalei (pactul), cele cinci chei coranice ale misterului (Coran 6, 59; 31, 34), precum și cele cinci degete ale mîinii Fatimei”.

Simbolistica mâinii, afară de schimbarea statutului (căsătorie), luare în posesie și putere, este asociată cu cifra cinci și cu ochiul. Ea are capacitatea de a opri răul, acționând ca un scut. Probabil simbolismul gestului de a întinde mâna în fața cuiva care pare a transmite invidie sau alte gesturi rituale efectuate cu mainile, provin din impulsuri naturale de apărare, transpuse în plan spiritual. În alte culturi, mâna nu rămâne exclusiv un instrument de apărare, este instrumentul cu care acționează zeii și cu care se fac sacrificii în numele lor. Astfel simbolul mâinii devine prin excelență semn de divinitate sau intervenție divină. “Palma cu degetele întinse – și adeseori cu degetul mare în sus – este frecvent reprezentată în America Centrală precolumbiană, atât pe basoreliefuri cât și în glibtică. Primul ei înțeles, numeric, este 5. Ea este simbolul zeului zilei a cincea. Acest zeu este, însa htonian, de aceea, mâna devine, în arta mexicană, un simbol al morții. Într-adevăr, o găsim alături de capete de mort, de inimi, de picioare sângerânde, alături de scorpion, de cuțitul sacrificial cu tăiș de obsidian sau de cremene. În limba yucatec, acest cuțit este numit ‘mâna zeului’”. În ceea ce privește legătura ei cu ochiul, asemănarea se datorează faptului că amândouă ajută la peceperea obiectelor înconjurătoare. Simțul pipăitului devine mai intens la orbi, mâinile devenind cel mai de nădejde mijlocitor între ei și lume. De asemenea, se poate face o legătură între ochiul interior (conștiință, talent artistic, viziune) și creație literară scrisă de mână. “Mâna este comparată cu ochiul: mâna vede”,consideră Chevalier, care observă faptul că psihanaliștii asociază mâinilor văzute în vis aceeași explicație ca și ochilor.

Mana Fatimei este o amuletă foarte populară în întregul Orient Mijlociu și Africa de Nord , frecvent utilizată în bijuterii, materiale și draperii, ilustrând mâna dreaptă deschisă, o imagine recunoscută la nivel mondial și folosită ca simbol de protecție  împotriva energiilor negative, pentru abundenţă, fertilitate,prosperitate,noroc şi sănătate. De asemenea oferă şi protecţie împotriva deochiului.

Simbolul mâinii talisman precede iudaismul, creștinismul și islamismul. Islamiştii o atribuie Fatimei, numind-o astfel după fiica lui Mohamed – Fatima Zahra. Creștinii o atribuie Fecioarei Maria iar evreii lui Miriam, în amintirea surorii lui Moise și Aaron.

Mâna (Khamsa) este reprezentată  în special prin mâna dreaptă deschisă şi a fost una dintre cele mai comune componente ale bijuteriilor din aur și argint, considerată o bijuterie tradiţională din punct de vedere istoric. Khamsa a fost cel mai frecvent sculptată în piatră, argint, aur sau metal datorită simbolisticii sale deloc de neglijat: puritatea şi proprietatile magice.

Pictată în roşu pe uşile caselor simbolizează sacrificarea unor animale – uneori simbolul se picta chiar cu sângele animalelor sacrificate. Mâna Fatimei se agăţa deasupra uşii de la camera femeii care trebuia să nască pentru a avea o naştere uşoară iar pruncul să fie norocos dar şi deasupra uşii de la intrare pentru a proteja casa de incendii. Se spune că mâna Fatimei cu degetele desfăcute alunga spiritele răului iar cea cu degetele închise aducea norocul.

Datorită importanței sale atât în cultura arabă cât și în cea berberăhamsa reprezintă unul dintre simbolurile naționale ale Algeriei, apărând chiar în emblema ţării. De asemenea, este cea mai populară amuletă. Uneori se leagă de Khamsa alte cinci amulete (stele, cârlige, cercuri)  la părul copiilor, şorţurile negre ale femeilor sau la turbane. 

Bratara OraPerlo


Anticii credeau ca perlele sunt un simbol al Lunii si ca aveau puteri magice. In limba Latina, cuvantul echivalent pentru perla inseamna „unic”, atestand faptul ca doua perle nu pot fi identice.

Mone Camino

Materiale: perla de cultura sau perla sintetica, snur auriu, accesorii metalice aurii

Pret: incepand cu 40 lei

*Pretul difera in functie de marimea, calitatea&autenticitatea perlei

*Pentru detalii privind ofertele promotionale, accesati pagina Promotii.
*Pentru comenzi accesati datele de contact.
PERLA

Perla este o podoaba fascinanta. Cu atat mai fascinanta, cu cat ea nu apartine universului mineral, ci lumii vii, alta decat a omului.

Nascuta din truda scoicii de a inlatura un graunte de nisip ce patrunde  in cochilia ei, Perla este simbolul hazardului si al rabdarii. Pentru a inlatura grauntele de nisip, scoica il inveleste in straturi fine si succesive de sidef. Dupa ani de truda, apare Perla. Cu cat ramane mai mult timp nedescoperita in adancul apelor, cu atat sideful Perlei este mai gros si reflexele sale sunt mai puternice.

Inchisa in scoica aflata in adancul apelor, greu accesibila fiind, Perla reprezinta simbolul cunoasterii ascunse. Si, pentru ca nicio Perla nu seamana cu alta, ea este si simbolul originalitatii, al individualitatii.

Perla se aseamana foarte mult cu omul. Nascuta din durerea scoicii care incearca sa inlature grauntele de nisip, Perla e si simbolul suferintei creatoare, al existentei umane in general.

Pentru cei care-i cunosc puterile, in afara faptului ca este o podoaba fascinanta, Perla este si un pretios ajutor in bolile sufletesti, trupesti ori psihice. Purtand aceasta podoaba, oamenii devin capabili de transformari de sine spectaculoase.

Pe plan mental, ea inlatura ideile preconcepute si obiceiurile care tind sa devina manii. Este recomandata atunci cand apar blocaje emotionale si comportamente repetitive si necontrolate, ea deschizand drum libertatii interioare. Perla ajuta persoana purtatoare sa se desprinda de rau, dar intr-o maniera foarte stranie, ea absorbind energia negativa si  apoi retransmitand-o ca un bumerang, obligand la o confruntare dureroasa,dar salvatoare, cu propria negativitate. Este eficace si in depasirea sau acceptarea starilor de izolare sau a momentelor de solitudine. Dura si totodata sensibila, Perla unifica energiile mintii si pe cele ale sentimentelor, fiind folosita cu succes si in tratamentul melancolicilor. Pudra de perla purtata pe corp revitalizeaza punctele energetice esentiale ale organismului.

Datorita ascendentei sale marine in rezonanta cu cea celesta-lunara, purtatorul de Perle este capabil sa inteleaga mult mai usor efectele exercitate de satelitul natural al Pamantului asupra sa, deoarece Perla concentreaza si echilibreaza aceste forte.Ea mai poate fi utila in starile de cancer si in cele precanceroase, in problemele de stomac, in problemele intestinale si in ulcere.

Datorita substantelor care stau la baza formarii ei (calciu, minerale, proteine), Perla e de mare ajutor in cazul lipsei de calciu, al demineralizarii, al neasimilarii proteinelor. Si pentru ca nasterea ei echivaleaza, in fapt, cu incercarea de a elimina un corp strain, Perla ajuta la inlaturarea toxinelor si vindecarea bolilor microbiene. Ajuta la corectarea relatiilor psihice fata de parinti (in special fata de mama), in cazurile de dezechilibru psihic, dezvolta spiritul de initiativa, intareste forta vitala si capacitatea sexuala. Efectul sau se resimte cel mai bine prin chakra de baza, a inimii si (sub)ombilicala. Corecteaza functionarea pancreasului si ajuta la asimilarea substantelor nutritive. Se poate folosi atat ca pandantiv, cat si ca brosa sau colier. Sub forma de elixir se foloseste pentru masaj sau pentru imbaiere. In caz de ulcere stomacale, dar si in suferinte ale suprarenalelor se recomanda pulberea de Perle.

Purtata de nativii zodiilor duale (Gemeni, Pesti, Rac, Balanta), Perla le tempereaza si le unifica acestora tendintele contrarii. De asemenea, e de ajutor pentru cei nascuti in semne de pamant (Taur, Fecioara, Capricorn ) pentru ca acestia au tendinta de incremenire in scheme comportamentale, sentimentale s.a. din care Perla-i elibereaza.

In traditia iudeo-crestina, perlele sunt simbolul puritatii, armoniei si modestiei.
Dupa ce si-a dat seama ca perla nu face parte dintre gemele care ii semnifica pe cei 12 apostoli, Sfantul Augustin a afirmat ca, tocmai de aceea, ea este pusa deoparte de Dumnezeu pentru insusi Isus Christos.

Datorita felului in care ia nastere (dintr-o particula de nisip patrunsa intr-o scoica care, pentru a se apara de corpul strain, secreta o substanta care il acopera pana il transforma intr-o forma sferica cu o suprata extrem de fina), perla a devenit un simbol al puterii sacre inca de la inceputurile omenirii.
In multe culturi arhaice, infatisarea perlei o face sa fie asociata cu organul genital al femeii, reprezentand atat sacrul produs al nasterii, cat si emblema fortei regenerative feminine. In acest fel, perla ajunge sa semnifice viata creata, dar si misterioasa putere care face posibila aparitia vietii.Imaginea antropomorfica a acestei forte sacre este regasita in zeita dragostei. Sa nu uitam, Afrodita a aparut pe lume dintr-o perla marina, la fel ca si o zeita siriana numita “Doamna perlelelor”.

Simbol al regenerarii si renasterii, perla a generat multe superstitii despre capacitatile ei de vindecare, in Evul Mediu fiind recomandata pentru tratarea unei largi game de boli.

In buddhismul japonez, femeile insarcinate si copiii isi gasesc protectia la zeul Bodhisattva Ksitigarbha, infatisat purtand o perla in mana stanga.

Din cauza dificultatii de a gasi o perla in adancurile apelor, perla reprezinta si telul greu de atins al unei aspiratii spirituale. Astfel intr-un pasaj din Biblie, Isus compara regatul Domnului cu o perla.

In alchimia medievala europeana, unul din numeroasele nume ale pietrei filozofale este “margarita pretiosa” sau “perla pretioasa”.

Mai ales in orient, din India si pana in Japonia, perla apare adesea a fi in posesia unui dragon sau monstru marin, creaturi mitologice intruchipand simboluri ale haosului, un amalgam de forte atat cosmice cat si spirituale care se opun ordinii stabilite sau benefice. In felul acesta, cautarea unei perle reprezinta metaforic o confruntare eroica cu fortele raului.

Oriunde este vorba despre purificarea sau eliberarea sufletului ca scop suprem al unei explorari spirituale, perla ajunge sa simbolizeze insusi sufletul.

Superstitiile spun ca perla poate aduce noroc in crearea unei relatii de dragoste sau implinirea acesteia prin logodna.
Perla este folosita si in farmece de dragoste sau de vindecare, ca amuleta de protectie contra focului sau spiritelor rele. (Sursa: diane.ro)

AURIUL

Auriul este asociat cu elementul metal si reprezinta demnitatea, onoarea si faima. Ca si galbenul, este pozitiv si optimist, dar are mai multa distinctie. In vechea China, numai imparatul si familia sa aveau dreptul sa poarte haine aurii. In prezent, auriul este combinat cu rosu, pentru noroc si bunastare.

Auriul imprumuta din efectele benefice asociate soarelui: iubire, generozitate, cunoastere. De asemenea, aurul si, implicit, auriul, sunt strans legate de ideea de perfectiune. Asa se explica de ce, in alchimie, plumbul este transformat in aur, prin acest proces marcandu-se trecerea de la uman la divin.
Aurul alchimistilor simbolizeaza perfectiunea, scopul suprem. Nu este vorba despre aur ca metal, asa cum se crede adesea, ci, mai degraba, despre o evolutie spirituala, de o ascensiune din plan material in plan spiritual. Plumbul, simbol al omului care nu se poate detasa de valorile materiale, parcurge o serie de transformari prin care se preschimba in aur, semnificand omul care s-a desprins de lumea terestra.
Aurul a fost, dintotdeauna, apanajul capetelor incoronate, regi si imparati straduindu-se, de-a lungul istoriei, sa acumuleze cat mai mult metal pretios, pentru a arata lumii intregi cat sunt de bogati si de puternici. Ca simbol al puterii sale absolute, regele Frantei Ludovic al XIV-lea, supranumit si Regele Soare, a facut din Versailles un palat somptuos, in care predomina culoarea auriu. Auriul este culoarea fastului si a luxului, fiind purtat, odinioara, exclusiv de persoanele din clasele instarite. Asa cum, in Evul Mediu, galbenul a reprezentat gelozia si tradarea, aurul are si el conotatii negative, fiind adesea asociat zgarceniei si orgoliului.
In Egiptul Antic, aurul era simbolul vietii vesnice, iar camerele mortuare erau decorate in auriu, ca o garantie a nemuririi sufletului. Vechii egipteni vedeau in aur imaginea lui Ra, divinitate solara, si asociau aurul spicelor de grau, ca sursa de viata. In cultura budista, auriul este simbolul perfectiunii absolute, al echilibrului, iluminarii spirituale si, totodata, al eternitatii. De aceea, multe dintre statuile care il reprezinta pe Buddha sunt aurite.
De asemenea, aurul evoca soarele in toata splendoarea sa, iar auriul preia din atributele astrului ceresc: stralucire, lumina, caldura, fertilitate. In China, aurul si culoarea aurie sunt asociate ideii de fertilitate – se considera ca aurul se naste din pamant. Asa se face ca, in cultura chineza traditionala, patul nuptial era acoperit cu matase aurie. Tot in China, aurul este si simbolul iubirii, iar prin expresia nunta de aur se face referire la o dragoste perfecta. In traditia crestina, datorita naturii sale solare, aurul este unul dintre simbolurile asociate lui Iisus Hristos. Pentru ortodocsi, aurul simbolizeaza lumina divina si perfectiunea, icoanele si multe dintre tablourile medievale fiind pictate pe fundal auriu.

Bratara OraTurkisa


Specialiştii susţin că pietrele şi cristalele pe care le purtăm direct pe piele, ori montate în bijuterii de aur şi argint ne influenţează starea psihică generală. În principiu, fiecare piatră are un efect benefic asupra organismului, cu condiţia ca ea să fie „purificată” de energiile negative care pot eventual să subziste în câmpul său energetic din cauza unor impregnări anterioare. Locurile în care s-a aflat, persoanele care au folosit-o, evenimentele care s-au derulat în preajma fiecărei pietre preţioase se imprimă în câmpul său energetic şi nu toate aceste impregnări sunt pozitive, benefice.

Mone Camino

 

Materiale: Turcoaz, snur auriu, accesorii metalice aurii

Pret: 40 lei

Pentru comenzi accesaţi datele de contact.

TURCOAZ
Supranumita si “Buretele Negativitatii” , Turcoazul este piatra cu cele mai puternice efecte curative.

Piatra Fericirii in Orient, Piatra Vietii la egipteni, Piatra nationala a Persiei si a Tibetului, Piatra Intelegerii si Comunicarii, Piatra Frumusetii si a Norocului, Piatra Longevitatii, Turcoazul sau Peruzeaua este Piatra lunii decembrie si a zodiei Sagetator, fiind asociata numerologic cifrei 1 (cifra liderului). Taurul, Racul, Leul, Balanta , Scorpionul si Pestii sunt celelalte zodii care beneficiaza de pe urma acestei minunate Pietre.  In afara de decembrie, lunile asociate cu aceasta Piatra sunt iunie si iulie, iar zilele care i se asociaza sunt sambata si miercuri, ziua de miercuri, prin Mercur, conferindu-i proprietati de talisman si amuleta. Planetele specifice acestei Pietre sunt Venus,Mercur si  Neptun. Este talismanul celor nascuti in Anul Calului, energia specifica acestei Pietre fiind Yin – receptiva, feminina. Elementele specifice Turcoazului sunt pamantul , apa si aerul, Turcoazele continand in structura lor apa, fiind singura Piatra pe baza de fosfat care se poate arde. Este Piatra asociata Ingerului Verchiel (ingerul lunii iulie, protectorul zodiei Leului si guvernatorul Soarelui) si ARHANGHELULUI SANDALPHON (ingerul muzicii, cel care ne da raspunsuri la rugaciunile noastre, ajuta la comunicare, exprimare).  In Pietrele Pieptarului ( Efod ) ocupa pozitia a 11-a, iar in timpul zilei reprezinta ora 5 dimineata, cand cerul incepe sa-si imbraceculoarea albastra. In ciuda traditiei care considera ca Turcoazul este doar albastru, el  se regaseste  intr-o serie de varietati, de la galben-verzui la verde-mar, verde-albastrui, pana la cele mai pure nuante albastre. Este o Piatra calda, asociata numelui Tereza  sichakrelor 2, 4, 5, 6. Se ofera cadou la aniversarea (de nastere sau casatorie) celor 5 sau 11 ani.

Este un hiodroxifosfat de cupru si aluminiu formandu-se, de obicei, in crapaturile pietrelor de origine vulcanica. Are capacitatea de absorbtie a energiilor negative de orice tip, de aceea se foloseste pentru indepartarea “ochiului rau”, a deochiului, impotriva vrajilor si a magiei negre , pentru protectie si impotriva poluantilor din mediul inconjurator,  radiatiilor electromagnetice, razelor X. Fereste de teama de intuneric, fiindfoarte benefic copiilor. Asigura protectie, curaj, vindecare (sanatate), succes in afaceri si negocieri, prosperitate, longevitate, confort spiritual, buna dispozitie, binecuvantare divina, noroc, capacitatea de a folosi mai bine timpul, eficienta, organizare, gasirea unei iesiri din orice problema, putere, comunicare cu lumea fizica si lumile spirituale, intuitie, calm interior, creativitate, serenitate, dragoste romantica, vitalitate fizica si psihica. Previne si inlatura atacurile de panica, intareste sistemul imunitar, alunga infectiile virale, elimina atitudinea de matir, Favorizeza dezvoltarea personala, fiind de mare ajutor in concentrare si meditatie, in post si rugaciune si in lucrul cu noi insine. Atenueaza nervozitatea (tracul), ajuta la rezolvarea problemelor intr-o maniera creativa, tonifica inima, imbunatateste vederea,  confera forta cuvintelor, mentine si consolideaza relatiile, incurajeaza atentia pentru detaliu,  trezeste entuziasmul si inspira proiectele noi, ajutand la descoperirea talentelor ascunse.

Cand pierd apa, Turcoazele isi modifica culoarea, astfel incat, ca remediu pentru pierderea apei, o idee buna este sa fie scaldate in apa proaspata. Revitalizarea culorii si purificarea lor se mai face si cu o solutie din apa si sare, dupa care este bine sa fie lasate cateva minute in lumina soarelui.  Chinezii spun ca  ”a pierde apa”   e de rau augur pentru ca apa simbolizeaza bunastarea , norocul si abundenta, asa  ca, in traditia chineza “a pierde apa” e sinonim cu a pierde norocul.  Indienii americani o considera Locuinta Sufletelor Tuturor Animalelor, de aceea este folosita cu succes si in terapia animalelor.

Din punct de vedere terapeutic, Turcoazul are efect intaritor asupra corpului fizic, accelereaza regenerarea tesuturilor si ajuta in tratarea foarte multor boli. Purtat pe oricare parte a corpului, Turcoazul amelioreaza intr-un timp foarte scurt suferintele din zonele adiacente. Efectul este intarit daca este purtat in montura de argint sau cupru, ca inel, ori ca bratara. Echilibreaza centrii energetici, dezvolta constiinta superioara, inlatura inhibitia si vechile angajamente, precum si ideile fixe. Este foarte eficienta impotriva viciului fumatului.

Turcoazul este Piatra carte simte invidia, ura, infidelitatea, rautatea si energiile negative, schimbandu-si culoare cand se apropie un pericol sau cand cineva ii vorbeste de rau posesorul. Poate prevesti moartea (se sparge) si boala.

In Feng-Shui se foloseste ca remediu al elementului pamant si al elementului apa.

AURIUL

Auriul este asociat cu elementul metal si reprezinta demnitatea, onoarea si faima. Ca si galbenul, este pozitiv si optimist, dar are mai multa distinctie. In vechea China, numai imparatul si familia sa aveau dreptul sa poarte haine aurii. In prezent, auriul este combinat cu rosu, pentru noroc si bunastare.

Auriul imprumuta din efectele benefice asociate soarelui: iubire, generozitate, cunoastere. De asemenea, aurul si, implicit, auriul, sunt strans legate de ideea de perfectiune. Asa se explica de ce, in alchimie, plumbul este transformat in aur, prin acest proces marcandu-se trecerea de la uman la divin.
Aurul alchimistilor simbolizeaza perfectiunea, scopul suprem. Nu este vorba despre aur ca metal, asa cum se crede adesea, ci, mai degraba, despre o evolutie spirituala, de o ascensiune din plan material in plan spiritual. Plumbul, simbol al omului care nu se poate detasa de valorile materiale, parcurge o serie de transformari prin care se preschimba in aur, semnificand omul care s-a desprins de lumea terestra.
Aurul a fost, dintotdeauna, apanajul capetelor incoronate, regi si imparati straduindu-se, de-a lungul istoriei, sa acumuleze cat mai mult metal pretios, pentru a arata lumii intregi cat sunt de bogati si de puternici. Ca simbol al puterii sale absolute, regele Frantei Ludovic al XIV-lea, supranumit si Regele Soare, a facut din Versailles un palat somptuos, in care predomina culoarea auriu. Auriul este culoarea fastului si a luxului, fiind purtat, odinioara, exclusiv de persoanele din clasele instarite. Asa cum, in Evul Mediu, galbenul a reprezentat gelozia si tradarea, aurul are si el conotatii negative, fiind adesea asociat zgarceniei si orgoliului.
In Egiptul Antic, aurul era simbolul vietii vesnice, iar camerele mortuare erau decorate in auriu, ca o garantie a nemuririi sufletului. Vechii egipteni vedeau in aur imaginea lui Ra, divinitate solara, si asociau aurul spicelor de grau, ca sursa de viata. In cultura budista, auriul este simbolul perfectiunii absolute, al echilibrului, iluminarii spirituale si, totodata, al eternitatii. De aceea, multe dintre statuile care il reprezinta pe Buddha sunt aurite.
De asemenea, aurul evoca soarele in toata splendoarea sa, iar auriul preia din atributele astrului ceresc: stralucire, lumina, caldura, fertilitate. In China, aurul si culoarea aurie sunt asociate ideii de fertilitate – se considera ca aurul se naste din pamant. Asa se face ca, in cultura chineza traditionala, patul nuptial era acoperit cu matase aurie. Tot in China, aurul este si simbolul iubirii, iar prin expresia nunta de aur se face referire la o dragoste perfecta. In traditia crestina, datorita naturii sale solare, aurul este unul dintre simbolurile asociate lui Iisus Hristos. Pentru ortodocsi, aurul simbolizeaza lumina divina si perfectiunea, icoanele si multe dintre tablourile medievale fiind pictate pe fundal auriu.

Bratara Kabbalah cu Steaua Vietii – UNISEX


Mone Camino

Bratara Kabbalah cu Steaua Vietii – UNISEX – antideochi, protectie, calauzire, dragoste, unirea lui 2 si 3, a principiului feminin si masculin, totalitate, solidaritate, perfecţiune, ascensiune spirituala, puternic rol protectiv, deschide conexiunea cu Universul, armonizeaza energiile celor cinci elemente si inlatura energiile negative.

Materiale: Amuleta Steaua Vietii, margelute rosii, snur rosu cu insertie de guta, accesorii metalice (crimpuri)

Pret: 25 lei

Pentru comenzi accesati datele de contact.

STEAUA
Ocupă un loc important în simbolistica astrală a tuturor popoarelor. Stelele sunt ochii cerului, fiii lunii si ai soarelui, în mod tainic legaţi de soarta oamenilor. Ca lumini ale cerului, stelele simbolizează spiritul si sunt considerate în popor drept călăuze ale oamenilor si simboluri ale destinului individual. Se crede că fiecare om are o stea a lui; nasterea este legată de apariţia unei noi stele; căderea unei stele înseamnă moartea unui om: ,,Că la nunta mea / Acăzut o stea” (Mioriţa). În V.T. fiecare stea găzduieste un înger. În alte tradiţii mito-poetice, stelele sunt sufletele morţilor sau ferestrele cerului prin care pătrund în spaţiile siderale ale nemuririi sufletele celor alesi. Diferite stele (planete) au semnificaţii mito-poetice proprii (Steaua dimineţii, Luceafărul de seară etc). Steaua din vârful bisericilor, de pe tavanul lor înseamnă vegherea cerului asupra comunităţii bisericesti. Luceafărul de seară este simbolul V.T. care apune, în faţa Luceafărului de dimineaţă, simbolizând noua învăţătură a lui IsusHristos. Stella Măris (Steaua Mării) este luceafărul ce se ridică din apele mării; e simbolul Sfintei Fecioare care îi ajută pe cei ce plutesc pe apele vieţii. Arhetipul stelei ceresti a servit drept model pentru derivarea unor simboluri geometrice în formă de stea, încărcate cu multiple semnificaţii. Mai cunoscute dintre ele sunt următoarele: Steaua lui David (Pecetea lui Solomon) — două triunghiuri inversate simbolizând unirea cerului si a pământului, a spiritului si materiei, a principiilor active si pasive etc; steaua cu cinci colţuri (la pitagoreici, la masoni, la comunisti) — semnificând unirea lui 2 si 3, a principiului feminin si masculin, totalitatea, solidaritatea, perfecţiunea etc; steaua cu 7 colţuri, considerată drept sinteză siarmonie a lumii, căci reuneste 7 culori ale curcubeului, 7 planete etc. (Sursa: scribd,com – CUVINTE SIMBOL)

Steaua cu cinci colturi, numita „haykal”, adica „templu”, este simbolul oficial al religiei Baha’I, dupa cum mentioneaza invatatorii acesteia. Steaua cu cinci colturi a fost folosita ca insemn, in cele mai importante scrisori, atat de catre Bab, cat si de catre Bahaulah. Steaua cu cinci colturi simbolizeaza corpul uman si pe trimisii lui Dumnezeu.

Steaua cu noua colturi este al doilea mare simbol al bahailor. Potrivit sistemului de calcul numeric Abjad, cuvantul Baha are un coeficient numeric de 9, motiv pentru care aceasta cifra este des intalnita in scrierile, arhitectura si credinta acestora. Cea mai cunoscuta personificare a cifrei noua este steaua cu noua colturi.

Steaua lui David sau Scutul lui David este unul dintre cele mai cunoscute si intalnite simboluri religioase iudaice. Numele acestui semn vine de la Regele David, autorul cartii Psaltirea, din Vechiul Testament. Se crede ca folosirea acestui semn a inceput inca din Evul Mediu. Din punct de vedere geometric, acest semn este un fel de hexagrama. Odata cu infiintarea statului Israel, in anul 1948, Steaua lui David a fost pusa pe steagul national. De asemenea, simbolul a fost asociat si cu Miscarea Sionista. (Sursa: crestinortodox.ro)

Pentagrama, unul din insemnele preferate de magicieni, ocultisti sau mistici, este simbolul stelei in cinci colturi, indreptata cu varful in sus si trasata printr-o linie neintrerupta. Ei i s-au atribuit  adanci semnificatii si denumiri precum: Steaua Vietii, Pentalpha, Radacina Druidului, Piciorul Vrajitoarelor, Crucea Vrajitoarelor, Steaua Vrajitoarelor, Nodul fara de Sfarsit, iar pentru unii poarta denumirea si de Steaua lui Satana si Crucea Goblinului, atunci cand este desenata sau purtata cu varful in jos.

In general, pentagrama reprezinta in mai multe culturi cele patru elemente – pamant, foc, apa, aer – la care se adauga cel de-al cinci-lea, sufletul. Alaturarea acestor cinci elemente da nastere luminii si ordinii in Univers.

Geometria pentagramei, semnificatiile numarului cinci si aspectele sale metafizice au fost examinate de catre adeptii lui Pitagora (586-506 i.Hr.), care au considerat-o o forma a perfectiunii. Era vazuta ca uniunea sacra dintre masculin si feminin, dintre barbat si femeie, deoarece este suma primului numar par si a primului numar impar (in afara de 1, fireste), iar pe de alta parte este mijlocul primelor noua numere, din care sunt alcatuite toate celelalte.  Asa cum afirmau ei, este un semn al unirii, un numar nuptial. De asemenea, este si un numar al centrului, al armoniei si al echilibrului, unirea principiului ceresc (3) cu cel pamantesc (2). Numarul cinci simbolizeaza manifestarea omului aflat la capatul evolutiei sale biologice si spirituale.

pentagrama2Sfanta Hildegarde din Bingen (1098 – 1179) a dezvoltat o intreaga teorie a cifrei cinci ca simbol al omului. Omul se imparte, pe lungime, din varful capului si pana la picioare, in cinci parti egale si pe latime, avand bratele intinse, de la o extremitate a unei maini la cealalta, tot in cinci parti egale. Tinand seama de aceste cinci masuri egale pe lungime si de cele cinci masuri egale pe latime, omul poate fi inscris intr-un patrat perfect. Astfel, cinci patrate pe lungime si cinci patrate pe latime formeaza o cruce intr-un patrat, pieptul fiind locul de intersectie al bratelor crucii.  Totodata, faptul ca omul este inscriptibil intr-o pentagrama al carei centru este sexul uman, cifra cinci a devenit si simbolul omului. Daca omul se afla cu mainile si picioarele intinse, iar centrul sau este sexul, atunci partea sa superioara este egala cu cea inferioara. Astfel, in jurul sau poate fi trasata o circumferinta ale carei raze sunt cele doua jumatati ale trupului.

Mai tarziu, Cornelius Agrippa (1486 – 1535), in afara proportiilor geometrice si matematice clar exprimate, adauga cele sapte planete care guverneaza partile corpului: pe cercul exterior, Marte este guvernatorul capului, Venus este cel al mainii drepte, Mercur guverneaza piciorul drept, Saturn piciorul stang iar Jupiter mana stanga. In interior, Soarele stapaneste pieptul (exact locul desemnat ulterior drept plexul solar), iar Luna, stapana procreatiei, organele genitale.

Desenul lui Agrippa a intrat in circulatie larga in cercurile celor pasionati de mistica si esoterism, de la magicieni si rosacrucieni, pana la ocultistii ultimului secol precum Papus si Eliphas Levi. Pentagrama este emblema microcosmosului si a androginului, iar designul geometric si structura nodului infinit au fost apreciate si integrate simbolic in unghiul de 72 de grade al compasului – emblema virtutilor si obligatiilor masoneriei libere.

pentagrama3Eliphas Levi a folosit pentagrama inversata cu un cap de tap si a pus-o langa cea a omului microcosmic. Aceasta ilustratie a condus la conceptul orientarii pentagramei ca fiind “rea” sau “buna”.

Conceptul “omul intr-o lume microcosmica ca o paralela la macrocosmos” a devenit parte din metoda traditionala de predare a ocultismului din Vest, asa cum a fost parte din filozofia orientala de ceva timp. “Cum e deasupra, asa e dedesupt”.

La inceputul anilor 40 Gerald Gardner a adoptat pentagrama inversata ca un sigiliu pentru a II-a inaugurare a noii miscari, ritualuri neo pagane, mai bine cunoscute sub numele de Wicca. Pentagrama indreptata in sus a fost destinata pentru a III-a ceremonie de inaugurare. Mai mult, Pentagrama a fost gravata pe pentaclul altarului, colturile simbolizand cele trei aspecte ale Zeitei iar celelalte simbolizand cele doua aspecte ale unui Zeu intr-o forma speciala a Pentaclului lui Gardner. Gardner a scris cateva carti care au incurajat miscarea Wicca, iar la sfarsitul anilor ‘60 oamenii au inceput sa poarte pentagrama ca amuleta.

pentagrama5Pentagrama indreptata cu varful in sus simbolizeaza acel om care este concentrat asupra mintii si asupra ascensiunii spirituale. Deschisa (adica atunci cand nu este incercuita) inseamna ca persoana care o poarta este deschisa oricui, gata sa dea si sa primeasca, dar in acelasi timp deschisa si conflictelor sau altor activitati negative. Atunci cand este inscrisa intr-un cerc, ea protejeaza, inchide si securizeaza. Cercul, atingand cele cinci elemente si uninundu-le la nesfarsit, arata conexiunea infinita pe care ele o creaza, aducandu-ne armonia. Coltul care este indreptat in jos, spre pamant, inseamna ca individul respectiv se gandeste aici si acum, la planul material si nu la cel spiritual.

Pentagrama are puternic rol protectiv, deschide conexiunea cu Universul, armonizeaza energiile celor cinci elemente si inlatura energiile negative, de aceea este bine sa fie purtata, desenata pe hartie sau in gand, amplasata in casa, la birou sau in masina… sau proiectata mental ori de cate ori avem nevoie! (Sursa: Barbara Bacauanu – astrotext.ro)

Bratara Rosie Talisman – Firul Rosu al Sortii


Snurul rosu vine din Kabbalah, fiind darul divin de la mormantul sacru al mamei Rachela. Potrivit unei traditii, un snur rosu se invasoara la mormant de sapte ori, devenind astfel sacru si cu puteri tamaduitoare, vindecand pe oricine il poarta la mana.
De sapte ori in jurul mormantului” semnifica cele sapte zile in care Dumnezeu a creat lumea, iar culoarea rosie simbolizeaza sangele Rachelei. Totodata, SAPTE reprezinta cele sapte emotii umane si cele sapte emanatii dumnezeiesti (sefirot).

Se crede ca snurul rosu ofera, in fiecare din cele sapte zile ale saptamanii, protectie celor care au nevoie, prosperitate celor saraci si copii femeilor infertile. Ceremonia de infasurare a snurului pe mormant si transformarea acestuia intr-unul sfintit este un ritual insotit de rugaciuni catre Dumnezeu si mama Rachela.

Si chinezii au dat o interpretare Firului Rosu, ei numindu’l Firul Rosu al Sortii, existand si o parabola tare frumoasa despre aceasta, Parabola lui Wei Gu, pe care va invit s’o cititi AICI.

Ideea Firului Rosu al Sortii o regasim si’n cinematografie, din multitudinea de filme si seriale cu aceasta tema, mentionez serialul TOUCH (2012), care’l are’n distributie pe Kiefer Sutherland. – „Un fir roşu invizibil, îi uneşte pe cei predestinaţi să se întâlnească, indiferent de timp, spaţiu sau circumstanţă. Firul se poate întinde oricât de mult, se poate încurca adesea, dar nu se va rupe niciodată.”

Japonezii il numesc Akai Ito (akai=rosu; ito=fir).  – Se spune că vechii zei ne-au legat un fir roșu în jurul gleznelor și l-au atașat de toţi oamenii ale căror vieți sunt predestinate să se “atingă”.  Firul se poate întinde la infinit sau se poate încâlci, însă niciodată nu se va rupe. Oamenii ale căror vieţi sunt menite să se intersecteze, mai devreme sau mai târziu vor lua contact. Direct sau indirect. Totul este influențat de probabilități matematice. 😉

„Raportul este acelasi 1 la 1.618 si se repeta la nesfarsit. Tiparele sunt ascunse in vazul tuturor, trebuie doar sa sti unde sa cauti. Lucrurile pe care majoritatea le considera haos, se supun unor legi subtile ale comportamentului.
Galaxiile, plantele, scoicile… tiparele nu se inseala niciodata. Doar cativa putem vedea cum totul se leaga. Sunt 7,080,360,000 de oameni pe acesta planeta minuscula. Exista un vechi mit chinezesc despre Firul Rosu al Destinului, in care se spune ca zeii ne-au legat un fir rosu in jurul gleznelor si l-au atasat de toti oamenii ale caror vieti erau predestinate sa se ,, atinga’’. Firul se poate intinde sau incalci, insa niciodata nu se va rupe.
Intreaga roata cosmica a umanitatii se rezuma la conexiuni. Sirul lui Fibonancci determina faptul ca tiparul se gaseste in natura si se repeta in continuu. Universul este alcatuit din proportii si tipare exacte, peste tot in jurul nostru, dar noi nu le putem vedea. Daca am putea viata ar fi magica, cum nu ne-am imaginat vreodata. O retea cuantica de cauza si efect unde totul si toata lumea se reflecta in celalalt. Fiecare actiune, fiecare respiratie, fiecare gand ar fi in armonie.
7,080,360,000 de oameni si doar cativa dintre noi pot vedea conexiunile. Astazi o sa trimitem peste 300 de miliarde de e-mail-uri, 19 miliarde de SMS-uri si cu toate astea ne vom simtii singuri. In medie, o persoana rosteste 2.250 de cuvinte catre alti 7,4 indivizi. Acele cuvinte vor fi folosite pentru a rani sau pentru a vindeca?” – (Text preluat din serialul Touch)

Superstitiei deochiului i se ofera foarte mare importanta in diferite culturi religioase, astfel ca oamenii au gandit modalitati de aparare impotriva energiilor negative pe care ceilalti le indreapta (constient sau inconstient) asupra noastra. Turcii tin la intrarea in casa si in bijuterii “nazar boncuk”, iar popoarele arabe au “hamsa”, mana lui Fatima, fiica profetului Mohamed. Insa, cea mai populara forma de protectie impotriva deochiului este snurul rosu purtat la mana. Chiar si in cultura noastra, copiilor mici li se pune la mana un astfel de snur pentru a nu fi deocheati. Cultura Kabbalah spune ca purtand un astfel de snur se creaza o energie mentala si spirituala protectoare.

Mone Camino

 

Bratara Rosie Talisman – protectie in fiecare din cele sapte zile ale saptamanii, antideochi, remediu Feng-Shui pentru dragoste, noroc, abundenta, prosperitate, faima si pentru implinirea a 7 dorinte (7 snururi rosii).

Mone Camino

Materiale: snur rosu/piele eco rosie; Amulete: Ochiul Magic, Cheia si Lacatul,  Trifoiul, Amor (Sagetator), inchizatoare Toggle Inima, margelute Toho rosii, accesorii metalice argintii

Pret: 50 lei

Pret (la Promotia de Luni): 45 lei

Pret (la Promotia Sapte Magic): 40 lei

Pentru comenzi accesati datele de contact.

 

CHEIA

Se spune ca trei chei purtate impreua deschid usile pline cu noroc: cea a bogatiei, cea a sanatatii si cea a iubirii. Grecii antici spuneau despre chei ca sunt simbolul cunoasterii si al vietii. Doua chei incrucisate, una din argint si una din aur, sunt emblema papala si reprezinta “cheile ce deschid Regatul Cerurilor”.

Cheile reprezinta puterea de a deschide si inchide , a incarcera sau elibera , marcand inceputul unei noi etape din viata odata cu trecerea la statutul de adult.

Simbolismul cheii se află, mai întâi, în legătură cu dubla functie a acestui obiect: a închide şi deschide intrările. Semnifică misterul, dar şi cunoaşterea acestui mister, accederea la secrete, confidenta, initiere. Este, în acelaşi timp, simbolul puterii unor fiinte divine (cheia Sf. Petru) sau lumeşti (oferirea cheii oraşului unui învingător sau cetătean de onoare). In psihanaliza lui Preud, cheia e un simbol falic, supozitie sustinută şi de unele argumente de ordin etnologic, întrucât la o serie de popoare (la japonezi) e simbolul abundentei şi prosperitătii, iar cheia şi lacătul reprezintă complementaritatea principiilo rmasculin şi feminin.

CHEIE SI LACAT – Amuleta sigurantei si increderii

Simbolul celor doua obiecte alaturate este acela de siguranta, incredere, secret, discretie, durabilitate. Atunci cand cineva detine cheia si lacatul, are practic acces la cele mai ascunse secrete si este o dovada a increderii depline. Cheia si lacatul pecetluiesc relatii durabile si de incredere, sunt garantia sigurantei si a legaturii solide intre oameni.

OCHIUL MAGIC

Ochiul Magic, “Ochiul Norocos” sau “Ochiul Raului” este o amuleta care protejeaza impotriva ochiului rau sau deochiului, pe principiul ANOCCHIATURA: opusul a ceea ce dorește un tip de forta negativa sau de putere malefica care, printr-o doza constienta sau inconstienta de invidie sau de resentiment, se poate ascunde chiar si in cele mai binevoitoare complimente sau/si priviri. Amuleta are rolul de a atrage si a distruge energia negativa directionata catre o persoana.

Pe parcursul intregii istorii a umanitatii, ochiul a fost considerat un simbol puternic, avand functia de a proteja impotriva fortelor malefice. Aceasta traditie universala a capatat o noua valenta in arta sticlariei (veche de 3000 de ani) din Anatolia, Turcia. Aici, un mester sticlar imbina puterea simbolica a ochiului cu forta focului , dand nastere unui talisman deosebit, numit Nazar Boncuk (Ochiul Raului, “Evil Eye” in engleza, “ayin harsha” in limba araba, “mauvais oeil” in franceza, “mal occhio” in italiana, “jettatore” in dialectul sicilian, “mal ojo” sau “el ojo” in spaniola, “ayin ha’ra” in ebraica, “büsen Blick” in germana, “oculus malus” in latina).

Numele turcesc al acestui talisman este “Nazar Boncuk”. El poate fi vazut in Turcia atarnand deasupra intrarilor din case, agatat la geamul din spate al masinilor, purtata la gat de catre multe persoane si, mai ales, prins de imbracamintea copiilor nou-nascuti. Femeile il poarta pe bratari, cercei sau/si pe un lantisor in jurul gatului.

TRIFOIUL

Inca din secolul al V-lea, trifoiul alb cu trei frunze a fost asociat cu Sf. Patrick – primul misionar al crestinismului in Irlanda.

Legenda spune ca Sf. Patrick a folosit trifoiul ca simbol al trinitatii, fiecare frunza simbolizand: Tatal, Fiul si Duhul Sfant. Atunci cand o persoana gasea un trifoi cu patru frunze, se spunea ca pe langa trinitate, a fost binecuvantata si cu Harul lui Dumnezeu, asa… ca o recompensa a faptelor sale.

O alta legenda spune ca trifoiul alb cu trei frunze ar fi asociat miscarii de rebeliune a irlandezilor impotriva coroanei, membrii grupului identificandu-se prin acest simbol si, in cazul in care erau prinsi, riscau condamnarea la moarte. De aceea se spune ca un adevarat si neinfricat irlandez poarta trifoiul alb cu trei frunze, el fiind simbolul real al mandriei irlandezilor.

Trifoiul cu patru frunze este o variație a trifoiului alb cu trei frunze.  La aproximativ 10.000 de trifoiuri cu trei frunze exista un trifoi cu patru frunze. Cea de-a patra frunza e considerata a fi sansa si norocul accidental al omului, interventia divinului in destinul gasitorului.

Prima frunză simbolizeaza incredere, respect, faima; a doua frunza: speranta, bogatie, avere; a treia frunza: iubire; a patra frunza: sanatate, noroc.

Druizii cinsteau trifoiul cu patru frunze, considerandu-l semn norocos, folosindu-l si in ritualuri magice.

În 1620, Sir John Melton a scris: “Dacă un om parcurge cu pasul domeniile sale si gaseste in iarba un trifoi cu patru frunze, sa fie sigur ca in scurt timp i se va intampla ceva de bine”.

Mistica trifoiului cu patru foi continuă și astăzi, asa ca cel care-l gaseste ar trebui sa se considere norocos.

Evident ca trifoiul are aceeasi simbolistica si in visele nocturne: creșterea averii, câștig financiar, succes, sănătate și realizare.  Se pare ca o importanta deosebita o are si culoarea verde care pentru creier este asociata cu sanatatea, satisfactia si bogatia. 😉

INIMA

Magicienii si alchimistii foloseau simbolurile inimii in incantatii si farmece de dragoste sau in ritualuri de intarire a unei relatii de cuplu.

Inima a fost recunoscuta, de mult timp, in numeroase culturi, ca un simbol al iubirii, fericirii, compasiunii si caritatii.

De asemenea, emblema a adevarului , “Inima sacra” a lui Iisus constituie unul din punctele majore de referinta ale bisericii romano-catolice , ca simbol al iubirii Domnului.

Din punct de vedere grafic , simbolul inimii este reprezentarea unui triunghi intors sau a unui triunghi cu varful in jos, o imagine metaforica a unui vas in care este turnata sau prin care este transmisa dragostea.
Triunghiul cu un unghi in partea inferioara este si un simbol ezoteric al feminitatii divine, sau al puterii feminine, in general (multi au aflat lucrul acesta din “Codul lui DaVinci).

Un astfel de triunghi este punctul central Muladhara, sau chakra radacinii, semnificand radacina izvorului puterii primare sau fortei sexuale. In punctul inferior al triunghiului este declansata scanteia care aduce caldura intensa celelorlalte chackre ale sirei spinarii. Imagini ale triunghiului intors pot fi regasite in chackrele dinplexul solar (Manipura), inima (Anahata), gat (Vishudha) si al treilea ochi (Ajna).

Triunghiul cu un unghi in jos reprezinta totodata elementul “apa“. Din punct de vedere ezoteric, apa simbolizeaza:
-intuitia
-miscarea
-emotia
-perceptia fizica
-tranzitia catre alte valori spirituale (corectat/editat – Sursa: Diane.ro)

Inima. Un simbol cu o existențã durabilã, desemnând nucleul emotional, moral, intelectual sau spiritual al ființei umane. Se credea la modul cel mai concret cã aici sãlãşluieşte sufletul; acum sensul este mai mult metaforic. Numeroase texte religioase îi atribuie o semnificație misticã cu totul specialã, o aurã divinã. În folclorul european tradițional, simbolul este stilizat, roşul înglobând pasiunea şi emoția intensã. Sursa simbolului este incertã, o explicație plauzibilã fiind asemãnarea cu frunza de iederã, cu sãmânța plantei silphium, utilizatã în vechime drept contraceptiv, sau cu anumite caracteristici ale organelor genitale feminine, sau cu forma gâtului lebedelor în dansul de împerechere.

Frunzele ilustrate de olari pe ceramicã au evoluat în inima roşie de pe cãrțile de joc. Simbolul botanic regãsit în arta greco-romanã sugera iubirea fizicã şi non-fizicã şi s-a transformat în cel pe care îl ştim astazi sub influența literaturii medievale de curte. Pe vasele de lut cretane şi pe pereții palatelor minoice apar frunze şi flori în formã de inimã, ornamentații preluate de ahei. În multe cazuri chiar şi strugurii sunt astfel reprezentați. Decorația este un precedent al metamorfozei în simbolismul viței de vie, identificatã cu Iisus.

Pe stelele şi pietrele funerare frunza (îndeosebi cea de iederã) ajunge sã fie asociatã cu iubirea eternă. Ilustratorii din mãnãstiri ataşeazã arborilor vieții frunze în formã de inimã. Deja în secolele 12-13 inima apara coloratã în roşu şi în scene erotice. Simbolul se secularizeazã, fiind destul de întâlnit şi în heraldicã sau ca filigran. Inima roşie este inclusã în jocul de cãrți odatã cu standardizarea de la finele secolului al 15-lea. În Renaştere şi epoca barocã,inima roşie pe blazon ajunge sã însemne loialitate şi curaj veşnic.

Primele reprezentãri medicale ale inimii o înfãțişau în formã de piramidã sau con, influențate de descrierile şcolii hippocratice sau ale lui Galenus. Abia prin secolele 13-16 se generalizeazã frunza de iederã. Anatomiştii medievali s-au orientat mai degrabã dupã ilustrațiile artiştilor monastici, care o portretizau ca frunzã întoarsã, cu vârful spre stânga şi nervurile simbolizând arborele arterial. Poate cã zidarii normanzi care i-au fãcut mormântul lui Heinrich al VI-lea de Hohenstaufen se gândeau la inimã, urmând exemplul roman, atunci când au creat misteriosul simbol cu patru crestãturi (ventricule?) şi peduncul (capãtul vaselor de sânge?). Comparatã cu desenele timpurii ale lui da Vinci, imaginea devine fascinantã. La fel de fascinant este şi inelul cu inima ținutã de mâna divinã, ornament care simbolizeazã dragostea eternala, aşa-zisa corona vitae, simbol preluat din lumea romanã de cãtre simbolica medievalã.

Inima, sediul intelectului si sentimentelor

Inima are în principiu simbolismul centrului. Un centru mai întâi al intelectului şi al intuiției, şi apoi al afectelor şi sentimentelor. Dar oricum, civilizațiile tradiționale nu exclud posibilitatea cunoaşterii obiective prinafectivitate. Asigurând circulația sângelui, inima este în egalã mãsurãsediul intelectului şi al afectelor.

În India, inima reprezintã locuința lui Brahma;în islam,tronul lui Dumnezeu;în creştinism, împãrãția lui Dumnezeu, toate aceste conotații încadrându-se în schema de referințã a unei stãri primordiale, în care divinitatea se manifesta în individ. Angelus Silesius spune de pildã cã inima îl poate conține în întregime pe Dumnezeu, iar Clement dinAlexandria cã Dumnezeu este inimã a inimilor. Sãlaş al spiritului îl considerã şi China anticã.

Chinezii îi atribuiau ca element corespondent pãmântul, dar şi focul, în haul ei luând naştere intuiția, percepția înaltã, prin intermediul ochiului inimii. Inima are funcția de a guverna, de a stãpâni respirația, aflatã în strânsã relație cu ritmul cardiac.

În Taoism, rãsuflarea este luminã. Spiritul se concentreazã între sprâncene, acolo unde în viziunea yoghinã se aflã ajna-chakra, deci yoga acolo transferã funcția inimii.

Un rol fundamental joacã inima în religia egipteanã, unde este reprezentatã ca un vas. Triunghiul rãsturnat, o figurare a cupei (cu trimitere şi la Sfântul Graal), simbolizeazã şi inima, cupa care conține bãutura nemuririi.Inima este centrul vieții, al inteligentei, al vointei. Zeul Ptah înainte sã materializeze lumea prin cuvânt a gândit-o cu inima. Inima este cea pusã pe unul dintre talgerele balanței dupã moarte, singurul organ lãsat în mumie la locul sãu (simbolic, ca scarabeu). Scarabeul inimii, o amuletã esențialã, poartã gravatã formula care împiedicã inima sã depunã mãrturie împotriva celui decedat. Inima este cea care îndeamnã la acțiunea pozitivã, cea prin care se vãdeşte prezența divinã.

Primul organ care se naste si primul care moare

În lumea greacã, inima nu are o semnificație anume, singura legendã convingãtoare din punctul de vedere al imaginii sale de principiul vital este cea în care Zeus consumã inima încã bãtând a lui Zagreus, fiul devorat de titani, zãmislindu-l pe Dionysos.

În lumea celticã, meritã sã remarcãm o similitudine semantic: centru în gallicã este craidd, inimã în francezã este Coeur. Rãdãcina indo-europeanã krd este cea din care se vor dezvolta cuvintele pentru inimã în latinã, greacã, germanã, slavã etc.

Tradiția biblicã asociazã inima cu omul interior, viața sa afectivã dar şi inteligența. Aici se aflã şi principiul rãului, ea riscând mereu pervertirea. Ea este primul organ care se naşte şi primul care moare. Din toatã inima înseamnã pânã la ultima suflare. În Biblie, utilizarea cuvântului este mai mult metaforicã, exprimând mai ales memoria şi imaginația, dar şi vigilența. Inima gândeşte, decide, face proiecte.

În Islam, simbolismul este extins la contemplare şi spiritualitate în sensul în care prin oscilațiile sale înglobeazã expansiunea şi contracția universal, deci şi potențialul unui om.

Este conştiințã. În doctrina sufitã, când Coranul vorbeşte de spiritul divin insuflat lui Adam se referã la inimã. Luminã veşnicã, chintesența fãpturilor, pentru ca prin ea Dumnezeu sã poatã contempla omul.Scânteia divinã de care vorbea şi maestrul Eckhart. În misterul acestui punct intim are loc întâlnirea cu spiritual în dublul sãu aspect, de cunoaştere şi fiintare. Nicio teofanie nu are valoare mai mare decât cea produsã prin inima iubitoare.

Tirmidhi (secolul al IX-lea), în teoria sa asupra ştiinței inimilor, precizeazã cãqalb (inimã) desemneazã şi organul fizic şi pe cel al gândirii. În inimã stau ascunse gândurile cele mai autentice, conform psihologiei musulmane. Inima, memoria, gândul, afectul, sunt unul şi acelaşi lucru şi la caraibii din Venezuela sau la populația tucano din Amazon. Indienii pueblo din Arizona considerã cã naşterea se petrece datoritã sângelui din inima femeii. Din pãcate, aura profund spiritualã a inimii a suferit o mutație în lumea modernã care i-a amplificat simbolisitica de dragoste profanã. Pictograma care înglobeazã o întreagã pleiadã de emoții s-a redus la ideea de sediu al sentimentelor, pierzându-se din vedere concepția anticã ce o valorificã drept pocalul suprem al conştiinței, principiul creator. (corectat/editat – Sursa: Historia.ro)

Mone Camino

Bratari-Talisman antideochi, pentru una, douatrei si sapte dorinte, pentru protectie si noroc in fiecare zi a saptamanii, cu charmuri, remedii feng-shui pentru dragoste si bani, cu pietre semipretioase si/sau antideochi, personalizate, purificate si/sau energizate prin diferite tehnici: Reiki, magie, Bolul Cantator, meloterapie, aromoterapie, energia Soarelui si a Lunii s.a.

 

Granatul – piatra lunii ianuarie


Granatul este piatra lunii ianuarie aproape în fiecare tradiţie sau cultură. Granatul roşu, strălucitor este piatra care reprezintă luna ianuarie în tradiţiile evreieşti, romane, arabe, poloneze şi ruseşti. În tradiţia hindusă veche, piatra preţioasă pentru luna ianuarie era „piatra şarpelui”, dar aceasta era o piatră care nu fusese văzută de nimeni. Se crede că aceasta avea o culoare roşu-rubiniu sau neagră.

Mone Camino

Semnificatia cuvantului „granatum” este „samanta„, deoarece se aseamana cu semintele de rodii (grenadine). Bijutierii egipteni foloseau granatul inca din anul 3100 i.C., iar spre sfarsitul secolului al IX-lea mai mult de jumatate din bijuteriile vandute in magazinele de specialitate erau din diferite tipuri de granat. Atractia granatului se datora varietatii sale de culori, cu exceptia albastrului.  

Mone Camino

Granatul simbolizeaza constanta, prietenia eterna si increderea, iar din punct de vedere astrologic, este piatra zodiei Varsatorului si a celor cu ascendent in Sagetator. Potrivit unor stravechi credinte, granatul vindeca hemoragiile, bolile inflamatorii si pune capat maniei si certurilor. Asezata sub perna,  alunga cosmarurile si spiritele rele.

Mone Camino

Granatul este si piatra zilei de marti  (impreuna cu toate pietrele de culoare rosie) si piatra specifica chakrei MULADHARA (2), dar si a Swadistanei (1) si a Anahatei (4).

Mone Camino

Rosul este culoarea pasiunii,dedicata zilei de marti, energiei si pasiunii. Este si culoarea sangelui ce palpita in vene, sustinand energia si esenta omului. Rosul te poate pune in alerta: avertizeaza asupra pericolului sau te sileste sa te opresti brusc. Foloseste cristale rosii cand simti ca o chestiune te pasioneaza foarte mult sau cand te ocupi de lucruri de o importanta capitala.;)

Guvernate de Marte, cristalele rosii maresc energia la cote maxime. Dau chef de viata, inspira la initiativa si imbie individul spre actiune, miscare, schimbare. Dau curaj si pasiune, fac omul sa actioneze chiar si in acele planuri la care nu ar fi indraznit sa spere.

Pietrele rosii sunt recomandate pentru atingerea oricaror scopuri patronate de Marte: performante in sport, sex, curaj, energie fizica, afirmare, implinirea dorintelor proprii, succes, indrazneala, victorie in conflicte si competitii, suprematie, lupta. Sunt pietre care il fac pe purtator sa se evidentieze, sa se manifeste cu personalitate, sa atinga puterea, deci sunt pentru cei care vor sa devina primii in tot ce fac: sefi, directori, sportivi. Atrag succesul in domenii caracterizate de concurenta si lupta pentru afirmare. Amplifica si imbunatatesc viata sexuala, sporind pasiunea erotica. Femeile pot purta pietre rosii pentru a avea succes in relatiile cu barbatii, iar barbatii pentru a avea succes in fata adversarilor. Protejeaza impotriva atacurilor fizice si psihice, a ranilor, a violentei si agresivitatii sub orice forma, a greselilor din impulsivitate sau graba, a accidentelor. Mesajul lor este:  fii curajos, actioneaza, lupta, fii primul!

Mone Camino

Piatra a angajamentului total, a devotamentului, a dragostei, a stabilitatii si ordinii.
Aduce putere, rezistenta, protectie, vindecare, afectiune, compasiune, caldura, succes in afaceri, abundenta, succes, popularitate, prietenie, respect, magnetism.
Ajuta la atingerea scopurilor, la depasirea complexelor de inferioritate, la rememorarea viselor.
Protejeaza sotiile, mamele, familia.
Mareste spiritul de initiativa, respectul de sine, inteligenta, imaginatia, ambitia, increderea, creativitatea, vointa, spiritul de responsabilitate.
Trebuie purtat in perioade de tristete si mari suferinte sau in perioade de negociere.
Mareste efectele celorlalte cristale alaturi de care este purtat.
Pune in legatura cu vietile anterioare.
Bun pentru meditatie si rugaciune.
Favorizeaza relatiile, cooperarea.
Scade anxietatea, depresia, stressul exemanelor sau competitiilor.
Atrage succesul in afaceri.
Piatra a fertilitatii, a sanatatii, a energiei.
Daca este oferita cadou, este simbol al fericirii, iubirii si fidelitatii.
Protejeaza impotriva accidentelor care au la baza pierderi de sange.


SANATATE: puternic rol protector asupra sanatatii, intareste, purifica si vitalizeaza organismul, benefic in caz de infertilitate, intoxicari, hipotensiune, anemie, inflamatii, hemoragii, pietre la rinichi, operatii chirurgicale, benefic pentru sistemul circulator, inima, piele, plamani, hormoni, ficat, rinichi, hemoglobina, globule albe, coloana vertebrala, splina, tiroida, stimulent sexual, echilibreaza menstruatia. (Sursa: acvaria)